Retrospectiva evenimentelor interne
Maraton electoral abandonat înainte de finiş/ Un nou Parlament fragmentat, guvern de coaliţie/ Măsuri criticate de reducere a cheltuielilor bugetare/ Veşti foarte bune în privinţa libertăţii de circulaţie/ Un an sportiv reuşit.
Ştefan Stoica și Eugen Cojocariu, 04.01.2025, 11:29
Maraton electoral abandonat înainte de finiş
2024 se anunţa, din start, un an politic complicat, cu alegeri de toate tipurile, locale, europarlamentare, prezidenţiale şi legislative, dar nimeni nu a anticipat ceea ce avea să se întâmple pe final de an şi de maraton electoral. În iunie, au avut loc alegeri locale odată cu europarlamentarele. Lista comună pentru legislativul comunitar propusă de PSD şi PNL, partidele coaliţiei guvernamentale, s-a impus în faţa celorlalţi competitori. La locale, social-democraţii şi liberalii au câştigat, în această ordine, cele mai multe primării şi consilii. Discursul preelectoral tot mai inflamat a provocat răcirea relaţiilor dintre premierul şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, şi liderul PNL Nicolae Ciucă, ambii aspiranţi la funcţia supremă. Şi a venit şocul turului unu al prezidenţialelor, din 24 noiembrie, iar sistemul politic a primit o lovitură cruntă: Ciucă a obţinut un scor cu o cifră, Ciolacu a ieşit abia al treilea, o premieră nedorită pentru PSD, pe doi s-a situat şefa USR, Elena Lasconi, iar câştigător a fost un independent venit de nicăieri, Călin Georgescu.
Stupefacţia generală a fost urmată de îngrijorare pentru că declaraţiile acestuia din urmă trădau un extremist prorus şi antioccidental, admirator al liderilor fascişti, antisemiţi ai României interbelice şi promotor al unei economii autosuficiente, de tip ceauşist. Apoi, serviciile de informaţii, tăcute până atunci, au oferit şi ceea ce ele consideră a fi explicaţia scorului neverosimil al lui Georgescu: el ar fi fost promovat agresiv pe TiKTok, în răspărul legilor electorale, iar activitatea conturilor care i-au oferit o puternică expunere a fost finanţată cu bani grei. Totul s-ar fi petrecut cu implicarea unui actor statal. România, a spus Serviciul de Informaţii Externe, a fost ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse. Curtea Constituţională a anulat scrutinul, decizie fără precedent, pe motiv că întreg procesul electoral ar fi fost viciat.
La Washington, Comisia bipartidă de politică externă a Senatului SUA a emis o declarație în care a condamnat implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din România. Atacul lui Vladimir Putin asupra alegerilor din România este încă un exemplu al războiului hibrid pe care îl poartă asupra aliaților și partenerilor noștri europeni, au afirmat senatorii americani. Iar la Bruxelles, Comisia Europeană a anunțat că va declanşa proceduri oficiale împotriva TikTok, după interferențe în alegerile prezidențiale din România, pentru a afla dacă platforma și-a încălcat obligația legală de a evalua și atenua riscurile asupra integrității alegerilor. La 35 de ani de la prăbuşirea regimului comunist, încă tânărul stat democratic numit România îşi descoperă vulnerabilităţi majore, care reclamă, spun analiştii, ajustări sau chiar reforme profunde, instituţionale şi constituţionale.
Un nou Parlament fragmentat, guvern de coaliţie
Potenţate de succesul lui Georgescu, trei partide autointitulate suveraniste, formulă edulcorată care acoperă ultranaţionalişti, populişti, antiglobalişti izolaţionişti, detractori ai UE şi NATO, extremişti sau conspiraţionişti, au intrat în Parlamentul de la Bucureşti în urma alegerilor din 1 decembrie şi deţin o treime din mandate. Partidul fanion al acestui grup este AUR, aflat în plin efort de onorabilizare. Alertate de perspectiva ca un antioccidental, sprijinit de suveranişti, să câştige preşedinţia, partidele proeuropene PSD, PNL, USR şi UDMR au făcut, după turul unu, un pact contra extremismului. Iar după anularea scrutinului prezidenţial, au decis să formeze o coaliţie de guvernare. În urma unor negocieri dure şi a eliminării USR din formula guvernamentală, PSD, PNL şi UDMR au căzut de acord asupra unui guvern, condus de acelaşi Marcel Ciolacu, şi asupra unui candidat comun la viitoarele alegeri prezidenţiale, în persoana fostului lider liberal Crin Antonescu.
Actualului preşedinte, Klaus Iohannis, i se contestă, cu argumente, legitimitatea rămânerii în funcţie, de către politicieni, dar şi experţi, care au considerat discutabilă decizia CCR de anulare a scrutinului prezidenţial, pe motiv că nu s-ar fi bazat pe fapte dovedite. Organizarea unor noi alegeri este o prioritate. Imperativul momentului este, însă, redresarea bugetar-fiscală a ţării. Pe final de an, Fitch Ratings a confirmat la ‘BBB minus’ ratingul României pe termen lung în valută, dar a înrăutăţit perspectiva atribuită de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că o nouă retrogradare este posibilă. Revizuirea perspectivei reflectă incertitudinile politice, care afectează perspectivele fiscale, majorarea datoriei publice şi deficitul bugetar ridicat.
Măsuri criticate de reducere a cheltuielilor bugetare
Guvernul de la Bucureşti a adoptat în ultima şedinţă din 2024 o ordonanţă de urgenţă care prevede măsuri pentru asigurarea stabilității economice, gestionarea responsabilă a resurselor bugetare și menținerea controlului asupra cheltuielilor publice în 2025. Documentul prevede suspendarea angajărilor la stat, ca şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor bugetarilor la nivelul din 2024. Orele suplimentare nu vor mai fi plătite şi nu se vor mai acorda prime sau bonusuri. Guvernanţii susţin că, prin aceste măsuri, vor să reducă cheltuielile bugetare cu 1% din PIB, dar să nu renunţe la îmbunătăţirea vieţii oamenilor şi la investiţii. Guvernul a aprobat majorarea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende şi reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 euro la 250.000 euro. De asemenea au fost restrânse facilităţile de transport pentru studenţi şi eliminate facilităţile fiscale pentru unele categorii de angajaţi. Marile centrale sindicale, organizaţiile patronale şi asociaţiile de studenţi au criticat dur măsurile luate de către Guvern.
Veşti foarte bune în privinţa libertăţii de circulaţie
De la 1 ianuarie, România a intrat şi cu frontierele terestre în spaţiul european de liberă circulaţie, după ce, în luna martie, primise acceptul să facă parte din Schengen cu frontierele aeriene şi maritime. Aderarea deplină a României şi Bulgariei a fost posibilă pentru că Austria şi Olanda au renunţat la opoziţia lor. Vor fi menţinute, totuşi, timp de 6 luni, controale alternative sau prin sondare. Autorităţile de la Bucureşti spun că acceptarea ţării în Schengen înseamnă o circulaţie mai rapidă pentru cetăţeni, costuri logistice mai scăzute pentru companii, creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pe piaţa europeană, oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Vestea bună de la Bruxelles a fost dublată de cea venită de la Washington: Departamentul de Stat a anunțat că România a scăzut sub pragul de 3% cereri de viză respinse, prag impus de legislaţia americană pentru a accede în programul care permite călătoria fără viză în Statele Unite.
Un an sportiv reuşit
A fost un an bun pentru sportivii români, care s-au întors de la Olimpiada pariziană cu 9 medalii, trei de aur, patru de argint și două de bronz. Star al nataţiei mondiale, David Popovici si-a onorat statutul, câştigând titlul olimpic la 200 de metri liber şi bronzul la 100 de m. Şi în fotbal lucrurile au stat bine: naţionala a trecut de grupe la Euro 2024 din Germania şi s-a calificat în optimi. Fotbaliştii naţionalei s-au comportat exemplar şi în Liga Naţiunilor, ceea ce le-a conferit şanse la tragerea la sorţi pentru Mondialul din America de Nord.
