Retrospectiva evenimentelor internaţionale – 2013

2013 a fost anul in care omenirea, inca epuizata de criza economica si financiara globala, s-a concentrat asupra aplanarii conflictelor din tarile arabe si pe consolidarea unitatii in diversitate la nivelul marilor organizatii continentale.

Valentin Țigău, 28.12.2013, 12:05

2013 a fost anul in care omenirea, inca epuizata de criza economica si financiara globala, s-a concentrat asupra aplanarii conflictelor din tarile arabe si pe consolidarea unitatii in diversitate la nivelul marilor organizatii continentale. A fost anul confirmarii, in alegeri, a valorii unor lideri mondiali dar si al despartirii dureroase de unii dintre ei.

Uniunea Europeana si-a marit, in 2013, numarul membrilor la 28, dupa primirea Croatiei, fosta republica iugoslava supusa celor mai stricte criterii de aderare de-a lungul unui proces care a durat zece ani. Continuarea extinderii a infirmat temerile si criticile eurosceptice, dovedindu-se esentiala pentru continuarea transformarilor in Europa Centrala si de Rasarit. Calendarul european include, intre altele, pe termen lung, Ucraina, Moldova si Georgia, tari aflate in anticamera semnarii Acordurilor de Asociere si de Liber Schimb cu Bruxellesul.

Procesul se anunta dificil, in special pentru Ucraina, republica ex-sovietica confruntata, de la sfarsitul lui noiembrie, cu un protest popular masiv si de durata, generat de nesiguranta liderilor politici de la Kiev care penduleaza intre Est si Vest, tentaţi mai degrabă să rămână în umbra Moscovei. O viitoare Europa unita care sa cuprinda Moldova si Ucraina ar rezolva inclusiv problema regiunii separatiste Transnistria; negocierile moldo-ruso-ucrainene privind statutul ei juridic au batut, in 2013, pasul pe loc.

Mai ample si mai brutale decat conflictele inghetate din Europa, focarele de razboi din Africa si Asia au concentrat, in 2013, energii diplomatice consistente pentru aplanarea lor. Dupa izbucnirea, acum aproape trei ani, a razboiului civil din Siria, presedintele Bashar al Assad a devenit unul dintre eroii negativi ai Primaverii Arabe. Regimului sau i-a fost imputat, in august, atacul chimic din apropierea Damascului, soldat cu sute de morti. Un acord ruso-american privind distrugerea arsenalului chimic sirian pana la jumatatea anului 2014 a inlaturat, in extremis, amenintarea unei lovituri americane.

Conflictul armat dintre opozitie si guvernul de la Damasc a dus, in total, potrivit datelor ONU, la moartea a peste o suta de mii de sirieni. In Egipt, armata l-a inlaturat de la putere, la doar un an de la instalarea sa, pe islamistul Mohamed Morsi, primul presedinte egiptean ales in mod democratic. Tara a trecut printr-un val de reprimari sangeroase soldate cu sute de morti iar o noua Constitutie urmeaza sa intareasca rolul politic al armatei. Procese similare de elaborare a unei Legi Fundamentale democratice au loc in Tunisia si in Yemen, tari arabe unde se manifesta pregnant separatismul, cererile de autonomie si terorismul sub semnatura Al-Qaida. In noiembrie 2013, diplomatia internationala a inregistrat un succes notabil, convingand Iranul sa semneze cu marile puteri un acord istoric privind limitarea programului sau nuclear, in schimbul relaxarii sanctiunilor economice impuse acestei tari.

Revenim la criza economica mondiala. Importata din StateleUnite in urma cu sase ani, ea a avut un efect devastator pentru numeroase economii europene. Grecia a fost una dintre tarile cele mai afectate si iesirea ei din zona euro a fost evocata cu ingrijorare. In urma unor imprumuturi internationale masive si a unui program aspru de austeritate, anul se incheie, insa, cu revenirea treptata a grecilor in randul tarilor emergente, pe valul iesirii din criza a altor tari din cadrul Uniunii Europene.

Si vecina grecilor, Ciprul s-a aflat, anul acesta, la limita falimentului, neputandu-si onora datoriile. Insula mediteraneana a devenit prima tara care a impus reguli de control al capitalului pentru a preveni prabusirea sectorului sau bancar si pentru a primi un pachet de sprijin financiar extern de 10 miliarde de euro. N-am putea inchide capitolul fara a mentiona compromisul bugetar adoptat, in octombrie, de Congresul American si care a pus capat unei paralizii de 16 zile a statului federal dar si ingrijorarii de pe pietele financiare mondiale care functioneaza pe principiul vaselor comunicante.

Evenimentele sunt rodul energiilor umane care modeleaza societatile conduse de lideri. 2013 a fost anul nasterii, al relansarii dar si al disparitiei unor importanti lideri mondiali. Cel mai puternic om de pe pamant, Barack Obama, a fost învestit, la 20 ianuarie, cu un nou mandat de presedinte al Statelor Unite, pastrandu-si sefia Casei Albe pentru inca patru ani. In Europa, germanii au reales-o pe conservatoarea Angela Merkel în functia de cancelar, confirmand stabilitatea politica a celui mai puternic stat european. Noi presedinti are, din 2013, Iranul, unde Hassan Rohani marcheaza revenirea la putere a reformatorilor, Venezuela si Egiptul, iar Olanda si Belgia au noi monarhi.

Ne-am despartit, cu tristete, anul acesta, de Margaret Thatcher, “doamna de fier” a Marii Britanii, si de Nelson Mandela, primul presedinte de culoare al Africii de Sud. A fost un an de schimbari neasteptate si la Vatican, unde Benedict al XVI-lea si-a anuntat retragerea din scaunul papal, pe care acum il ocupa un argentinian, Papa Francisc. Stralucita personalitate a acestuia a determinat publicatia Time sa-l desemneze drept “Omul Anului.” Intr-o lume din ce in mai straina de religie, revista americana constata ca noul papa a schimbat perceptia asupra bisericii, captand imaginatia a milioane de oameni care isi pierdusera sperantele in ceea ce priveste biserica.