Retrospectiva evenimentelor externe ale anului 2018

Dosarul fierbinte al migraţiei/ Un divorţ complicat/ Tensiuni la Marea Neagră/ Contabilitate şi politică

Bogdan Matei, 29.12.2018, 08:08

Dosarul fierbinte
al migraţiei

2018 stă să se încheie. Nu a fost un an prea bun pentru UE şi
vecinii săi – recunoaşte politologul român Cristian Preda, el însuşi eurodeputat,
aflat pe final de mandat, înaintea
alegerilor din mai, de anul viitor. Aşa cum o atestă statisticile ONU, este al cincilea an consecutiv
în care a fost depăşit pragul de 100 de mii de migranţi ajunşi în Europa. Alţi
peste două mii au murit, încercând să traverseze Marea Mediterană. Cifrele sunt
în scădere în raport cu anii precedenţi, dar problema migraţiei a continuat
să-şi pună amprenta asupra politicii continentale, influenţând în măsură
semnificativă deciziile cancelariilor şi evoluţiile din societăţile europene. Mai
puţin de o treime dintre respondenţi, în toate cele 27 de state incluse într-o
anchetă sociologică, au declarat că ţara lor ar trebui să permită venirea mai
multor imigranţi. În Europa, majoritatea respondenţilor din Grecia (82%),
Ungaria (72%), Italia (71%) şi Germania (58%) au declarat că ţările lor ar
trebui să reducă imigraţia sau chiar să nu o mai permită deloc. Alimentat de
spaima de islamism şi de atentate, un val de populism şi xenofobie a măturat
Europa. Acesta a condus la instalarea, la Roma, a unui guvern format dintr-o formaţiune anti-sistem, Cinci stele,
şi una calificată de extremă dreapta, Liga Nordului.

La Berlin, cancelarul
Angela Merkel, cu imaginea deja uzată în cele două decenii de politică la vârf,
a pierdut mult din autoritate şi popularitate, după ce s-a declarat favorabilă
migraţiei, şi a sfârşit prin a renunţa la conducerea Uniunii Creştin-Democrate.
După nici doi ani de mandat, preşedintele francez, Emmanuel Macron, e mai
impopular ca oricând şi vehement contestat la protestele aşa-numitelor veste
galbene. La Bruxelles, guvernul belgian de coaliţie, condus de liberalul valon
Charles Michel, a demisionat, pe fondul opoziţiei miniştrilor naţionalişti
flamanzi faţă de semnarea, luna aceasta, la
Marrakech, în Maroc, a Pactului global cu privire la migraţie. Controversat, deşi
neobligatoriu, acesta a fost aprobat de circa 150 din cele 193 de membre ale
ONU, între care şi România. Pactul
consemnează atât principii – apărarea drepturilor omului, ale copiilor sau recunoaşterea
suveranităţii naţionale -, cât şi propuneri pentru ajutarea ţărilor să facă
faţă migraţiei, cum ar fi schimbul de informaţii şi expertiză sau integrarea
migranţilor. Documentul interzice detenţiile arbitrare şi nu autorizează
arestările decât ca ultimă soluţie. Ţările care îl contestă, multe din Europa
Centrală şi de Est, acuză în principal faptul că documentul nu stabileşte o
delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile
migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja
acest fenomen.

Un divorţ
complicat

Negocierile privitoare la Brexit s-au prelungit mult peste
calendarul iniţial, fiind complicate de chestiunea graniţei irlandeze, ca şi de
incertitudinile din tabăra conservatoare a premierului britanic Theresa May. Prin
vocea ministrului său de Externe, Teodor Meleşcanu, România a precizat că susţine acordul încheiat între Uniunea
Europeană şi Regatul Unit, precum şi declaraţia politică privind viitorul cadru
al relaţiei lor post-Brexit. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a adăugat că
este important ca Regatul Unit să rămână cât mai apropiat posibil de UE. El a
mai spus ca Bucureştiul are, de asemenea, în vedere începerea unor negocieri
bilaterale cu Londra, în cadrul parteneriatului strategic dintre ele. Întrebat
dacă este îngrijorat de soarta celor peste 400 de mii de cetăţeni români aflaţi
în Regatul Unit, ministrul Meleşcanu a amintit de întrevederea cu fostul său
omolog britanic, Boris Johnson, care l-a asigurat că aceştia nu vor fi afectaţi.
Dacă medicii şi asistentele care au venit din România ar părăsi Marea Britanie,
atunci sistemul de sănătate al acesteia ar suferi o lovitură severă – apreciase
Boris Johnson.

Tensiuni la
Marea Neagră

Agresivitatea în creştere şi redeşteptatul apetit teritorial ale
Rusiei neliniştesc cancelariile lumii libere. Membră a Uniunii Europene şi a
NATO, riverană la Marea Neagră şi vecină cu Ucraina, România e viu preocupată
de evoluţiile din regiune. Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, într-un
interviu pentru Radio România (TRACK): Din păcate, în ultima perioadă, avem o
preocupare foarte mare în legătură cu creşterea prezenţei militare a Rusiei în
Marea Neagră şi la frontierele de est ale UE şi ale NATO, marile manevre
militare care se fac, crearea unei structuri militare foarte puternice în
Crimeea, un teritoriu anexat ilegal de către Federaţia Rusă, incidentele din
Marea de Azov, de la strâmtoarea Kerci, toate aceste lucruri evident că ne
preocupă. Ministrul de Externe a precizat că Marea Neagră este una
dintre temele majore pe care România le va avea pe agenda preşedinţiei
Consiliului Uniunii Europene, pe care o va exercita în primul semestru al
anului viitor.

Contabilitate şi
politică

Uniunea Europeană a cheltuit în mod inadecvat circa 3,3 miliarde
de euro, ceea ce inseamna o pierdere de 2,4% din bugetul său pe 2017 – relevă
un raport de anul acesta al Curţii Europene de Conturi (ECA). Banii nu au fost
cheltuiţi în conformitate cu reglementările UE, fie fiindcă s-au îndreptat
către altceva decât scopul pentru care erau destinaţi, fie în urma unor erori
contabile. ECA precizează ca proporţia fondurilor cheltuite în mod inadecvat
este, totuşi, în scădere, dupa ce a fost de 3,1% în 2016 şi de 3,8% în 2015. Analiştii
remarcă, însă, faptul ca raportul Curţii de Conturi vine într-un moment critic
pentru Uniune, în contextul preocupărilor de la Bruxelles că euroscepticismul
în creştere ar putea consolida partidele populiste la alegerile europene de
anul viitor. (Bogdan Matei)