Retrospectiva săptămânii 17.03 – 23.03.2024

Mutări electorale/ Fugar celebru, readus în ţară/ Reforme din PNRR întârziate/ Proteste sociale/ Din nou în arenă

Ştefan Stoica, 23.03.2024, 10:59

Mutări electorale

Coaliţia social-liberală aflată la guvernare în România l-a ales pe medicul Cătălin Cîrstoiu, directorul unui mare spital bucureştean, drept candidat comun la Primăria Capitalei. Decizia, anunţată săptămâna aceasta, intervine cu mai puţin de trei luni înainte de alegerile locale, care se vor desfăşura odată cu cele europarlamentare, pe 9 iunie. Formal, Cârstoiu va rămâne independent şi va fi ajutat în cea mai importantă competiţie electorală din România după cea prezidenţială de liderii organizaţiilor PSD şi PNL Bucureşti, fostul primar general Gabriela Firea şi actualul ministru al Energiei, Sebastian Burduja.

Fiecare dintre ei a sperat că va reprezenta coaliţia în bătălia pentru Bucureşti, dar coaliţia a decis altceva. Alegerile pentru primării se desfăşoară într-un singur tur, pe principiul „câştigatorul ia tot”, astfel că medicul Cârstoiu va avea o misiune grea, unii comentatori spun imposibilă, aceea de a-l învinge pe actualul primar general, Nicuşor Dan, susţinut în cursa pentru un nou mandat de Alianţa Dreapta Unită, formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei. Acesteia, Biroul Electoral Central îi refuzase înscrierea în alegeri, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus-o în drepturi. Dacă un independent este opţiunea PSD – PNL pentru Bucureşti, o independentă fusese şi alegerea pentru primul loc pe lista comună de la europarlamentare, în persoana Ramonei Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Aceasta a acceptat provocarea, dar a renunţat ulterior.

Fugar celebru, readus în ţară

Cu certitudine nu va putea candida la scrutinul local fostul primar al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Săptămâna aceasta, el a fost extrădat de autorităţile din Germania, unde încercase să scape de pedeapsa de cinci ani cu executare primită pentru luare de mită. Pe 24 noiembrie 2023, cu puţin timp înainte de pronunţarea sentinţei, Cherecheş a fugit din ţară. A fost prins, cinci zile mai târziu, în Bavaria. Şefa de la Justiţie, Alina Gorghiu, a declarat că Ministerul său a oferit autorităţilor din Germania garanţii legate de condiţiile din penitenciarul în care Chiricheş va fi încarcerat.

De altfel, condiţiile din închisorile româneşti sunt des invocate de fugari celebri, condamnaţi în România, în faţa instanţelor din ţările în care îşi caută un nemeritat refugiu. Ministerul Justiţiei a propus o aşa-numită lege a „fugarilor”, care adaugă o pedeapsă privativă de libertate celor care încearcă să se sustragă executării pedepsei. Şi a mai propus ca acei condamnaţi care au fugit din ţară să fie obligaţi să achite costurile repatrierii. Anul trecut, statul român a cheltuit peste 10 milioane de lei(2 milioane de euro) pentru aducerea în ţară a 800 de fugari.

Reforme din PNRR întârziate

O nouă renegociere a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu mai e posibilă, astfel că România trebuie să atingă, până în august 2026, 400 de jaloane şi ţinte, atrag atenţia experţii Comisiei Europene. Ei spun că Bucureştiul a realizat reforme importante sub umbrela PNRR, în domenii precum energia, justiţia, combaterea corupţiei şi sistemul de pensii, dar a rămas în urmă la capitole esenţiale cum ar fi reforma fiscală şi guvernanţa corporativă în întreprinderile de stat. Comisia Europeană este îngrijorată şi de nivelul deficitului fiscal, care se apropie de 7 procente, mult peste ţinta asumată pentru acest an. În apărarea sa, guvernul de la Bucureşti invocă provocările apărute după criza energetică, legate de creşterea inflaţiei, efectele războiului din Ucraina sau distorsiunile din lanţurile de aprovizonare şi dă asigurări că toate reformele prevăzute în Planul de Rezilienţă vor fi implementate.

Proteste sociale

La mijlocul săptămânii, salariaţi ai Poştei Române s-au aflat, pentru două ore, în grevă de avertisment, nemulţumiţi de nivelul de salarizare. Reprezentanţii sindicali spun că peste 60% dintre angajaţii poştei lucrează pe un salariu minim pe economie şi solicită o majorare netă de 400 de lei, adică 80 de euro, şi un spor de fidelitate de 25%. Sindicatul lucrătorilor poştali a anunţat că, dacă nu le va fi soluţionată lista de revendicări, aceştia ar putea intra în grevă generală pe termen nelimitat. Conducerea companiei naţionale susţine că, începând cu luna iunie, salariile vor creşte în medie cu 250 de lei. Protestul poştaşilor se adaugă celor declanşate, luni, de angajaţii primăriilor de comune. Sindicatul care îi reprezintă pe cei 60 de mii de funcţionari spune că aceştia sunt singurii din sistemul bugetar rămaşi la nivelul de salarizare din 2021. Nemulţumiri sunt şi în domeniul sanitar. Federaţia Solidaritatea Sanitară consideră insuficiente majorarea salarială de 20 de procente propusă de guvern şi plaţile pentru gărzi şi a organizat un referendum privind declanşarea grevei generale.

Din nou în arenă

Românca Simona Halep a revenit, după mai bine de un an şi jumătate, pe un teren de tenis, acolo unde nu a avut acces din cauza suspendării pentru dopaj. Fostul număr unu mondial, dublă câştigătoare de Mare Şlem, a jucat în primul tur la Miami, turneu major, de 1000 de puncte, graţie unui wild card oferit de organizatori. Halep a fost învinsă de spanioloaica Paula Badosa, dar a avut o prestaţie bună, mai ales în primul set, pe care şi l-a adjudecat. Halep, 32 de ani, a început de la zero în clasamentul WTA. Cazul ei va determina, probabil, schimbări ale regulamentului, în sensul în care sportivii cărora li s-a anulat sau redus suspendarea ar putea reprimi o parte din puncte. Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne a redus de la 4 ani la 9 luni pedeapsa Simonei, astfel că aceasta ar fi putut reveni în competiţii încă din iulie anul trecut, iar acum s-ar fi aflat în primele 100 de jucătoare ale lumii.