Evenimentele interne ale anului 2016
Principalele evenimente politice, sportive şi economice ale anului trecut în România
Bogdan Matei, 07.01.2017, 07:13
Guvern nou în România
Preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi fost deputat, social-democratul Sorin Grindeanu a fost propunerea de premier acceptată, chiar în penultima zi a anului, de preşedintele Klaus Iohannis. Anterior, şeful statului respinsese, din motive neprecizate şi rămase doar la nivelul speculaţiilor de presă, prima opţiune a liderului PSD, Liviu Dragnea, în persoana fostului ministru al Dezvoltării, Sevil Shhaideh. Odată învestită, această prezenţă foarte discretă pe scena politică ar fi devenit cel dintâi premier femeie şi de confesiune musulmană din istoria României. Sub şefia administrativă lui Grindeanu şi aceea politică a lui Dragnea, PSD şi aliata sa, ALDE, revin, astfel, la putere, după un an de guvernare tehnocrată condusă de Dacian Cioloş, instalată în noiembrie 2015, când uriaşe manifestaţii de stradă împotriva corupţiei din clasa politică antrenaseră demisia echipei executive a lui Victor Ponta.
Victorie categorică a PSD la alegerile parlamentare
Social-democraţii şi liberal-democraţii şi-au adjudecat şi conducerea noului Parlament, rezultat în urma scrutinului de pe 11 decembrie. Dragnea e preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, rămâne la şefia Senatului, ceea ce, în arhitectura constituţională, înseamnă al doilea om în stat. PSD a câştigat detaşat alegerile, cu peste 45% din opţiuni. La mare distanţă, cu doar 20 de procente, s-a situat PNL, rezultat care a antrenat demisia liderei liberale, Alina Gorghiu. La câteva luni de la înfiinţare, USR, la origine un ONG transformat în partid, a devenit a treia forţă politică parlamentară, cu 9% la sută din voturi. Au mai depăşit pragul electoral de cinci procente ALDE, UDMR – care a anunţat că va susţine în Parlament Cabinetul Grindeanu, fără să primească portofolii ministeriale – şi PMP, al fostului preşedinte Traian Băsescu. Mai puţin de 40% dintre românii cu drept de vot au mers la urne pentru a-i alege pe cei 465 de deputaţi şi senatori din noul Legislativ. La acest scrutin s-a revenit la sistemul votului pe liste, în locul aşa-numitului uninominal care, în 2012, condusese la un Parlament gonflat, cu 586 de aleşi.
Premieră electorală la Bucureşti
Pe 5 iunie, bucureştenii si-au ales, în premieră, un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei Gabriela Vrânceanu-Firea. O fostă jurnalistă controversată, intrată în politică de patru ani, Firea a primit 41% din sufragiile unui electorat mult timp considerat preponderent de dreapta. Prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%, mult sub media naţională de 48 de procente. Edilii au fost aleşi într-un singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi de presă, care afirmă că, in condiţiile unei prezenţe reduse la urne, primarii suferă la capitolul legitimitate.
Consecvenţă diplomatică
Politica externă a României şi-a menţinut în 2016 coodonatele consacrate, atât în raport cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cât şi faţă de Rusia. Ministrul de Externe în cabinetul Cioloş, Lazăr Comănescu, a subliniat permanent importanţa unei relaţii transatlantice ‘cât mai substanţiale’ şi a pledat pentru întărirea flancului estic al Alianţei. În raport cu ruşii, cuvântul de ordine a fost pragmatismul – mai afirma fostul şef al diplomaţiei de la Bucureşti. Poziţia României a rămas fermă şi în consonanţă cu cea a UE şi NATO în dosarul sancţiunilor economice şi diplomatice aplicate Moscovei.
Factorul Dodon
Politica externă a României a vizat, în 2016, la fel ca şi în anii precedenţi, sprijinirea procesului de reformă din Republica Moldova, în perspectiva consolidării drumului european al acestui stat ex-sovietic, majoritar românofon. Relaţiile bilaterale excelente, facilitate de ataşamentul manifest faţă de România al preşedintelui Nicolae Timofti şi de existenţa la Chişinău a unui Guvern şi a unei majorităţi parlamentare declarat pro-occidentale, riscă sa fie perturbate de alegerea ca şef al statului, în noiembrie, a socialistului filorus Igor Dodon. După scrutin, preşedintele Iohannis s-a rezumat să anunţe, într-un comunicat, că a luat act de votul exprimat de cetăţeni. În comunicat nu este menţionat numele lui Dodon, practicant al unei retorici virulent antiromâneşti. Iohannis foloseşte doar sintagma noul preşedinte al Republicii Moldova, despre care spune va trebui să dea dovadă de înţelepciune şi echilibru în mandatul său.
Decepţii sportive
2016 a fost un an mediocru pentru sportul românesc. În august, la Olimpiada de la Rio de Janeiro, România a obţinut doar cinci medalii – una de aur, una de argint şi trei de bronz. Ulterior, un bronz i-a şi fost retras, fiindcă halteroliful care-l obţinuse a fost găsit dopat. Locul 47 în ierarhia pe medalii e cel mai slab înregistrat de olimpicii românii din 1952 încoace. În iunie, la Campionatul European din Franţa, fotbaliştii români au terminat pe ultimul loc în Grupa A a turneului final. Antrenorul Anghel Iordănescu a fost înlocuit cu germanul Cristoph Daum, primul selecţioner străin din istoria Naţionalei. În primele meciuri din preliminariile pentru Cupa Mondială 2018 din Rusia, însă, nici jocul, nici rezultatele nu s-au ameliorat. La handbal, deşi cotată cu şanse la medalii, Naţionala feminină s-a clasat abia a cincea la Campionatul European din Suedia. În tenis, jucătoarea română cea mai bine cotată, Simona Halep, a terminat anul pe locul patru în ierarhia mondială.