Evenimentele externe ale anului 2021

Retrospectiva celor mai importante evenimente externe ale anului 2021

Corina Cristea, 25.12.2021, 12:00

Situația epidemiologică

Cei doi ani de pandemie și-au pus puternic amprenta, efectele fiind resimțite de fiecare în parte și de toți deopotrivă în toate domeniile. Vaccinurile sunt cele care au făcut ca situația să nu fie încă și mai tragică, dar bilanțul provizoriu la finalul acestui an este unul care se măsoară în aproape 5 milioane și jumătate de decese. Alături de numeroase restricții, introducerea certificatului verde a fost primită, pe de altă parte, cu ostilitate de cei care consideră că le sunt încălcate drepturile, iar numeroase proteste au avut loc. Pe de altă parte, efectele economice ale pandemiei au determinat blocul comunitar să constituie, prin împrumuturi accesate de Comisia Europeană, un fond de redresare din care statele membre să poată accesa granturi şi credite, în baza planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă aprobate de Comisia Europeană. Din punct de vedere epidemiologic, situația rămâne încă incertă, sfârșitul de an fiind marcat de tulpina Omicron a coronavirusului, mult mai contagioasă.

Criza energetică

Prețurile la energie electrică în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii, iar specialiștii au avertizat că această criză se va agrava odată cu scăderea temperaturilor. Situația reprezintă unul dintre subiectele prioritare pe agenda Bruxelles-ului, dar liderii statelor UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la răspunsul la această criză. Deja, majoritatea celor 27 au adoptat, însă, măsuri la nivel național pentru a-și proteja consumatorii și firmele de impactul creșterii explozive a prețurilor la energie, prin reducerea taxelor sau prin subvenții directe către gospodăriile vulnerabile. De la Moscova, Vladimir Putin a semnalat că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piața, dar deși livrările rusești și-au revenit după un început modest în noiembrie, ele sunt totuși inferioare comparativ cu cele de anul trecut.

Situația din Ucraina

Concentrarea a peste 100 de mii de militari de către Rusia la granița cu Ucraina a generat temeri că Moscova ar pregăti un atac. Ceea ce nu am făcut în 2014 suntem pregătiţi să facem acum în eventualitatea unei invazii a Rusiei în Ucraina asemănătoare celei soldate cu anexarea ilegală a Crimeei, l-a avertizat liderul de la Casa Albă pe cel de la Kremlin. Avertismentele prevăd că SUA şi aliaţii europeni vor răspunde cu sancțiuni economice puternice, iar Washingtonul va furniza mai multe echipamente de apărare Ucrainei, în timp ce poziţia aliaţilor din flancul de Est al NATO va fi consolidată. De cealaltă parte, Vladimir Putin spune că armata sa nu amenință pe nimeni și cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est.

Situația din Belarus

Prezența în număr mare a migranților la granița Belarusului cu Polonia a focalizat, de asemenea, atenția UE și a NATO. Europa a acuzat Minskul că transportă mii de persoane din Orientul Mijlociu și îi impinge să treacă în UE, care se află în conflict cu președintele Alexander Lukașenko de la alegerile contestate de anul trecut. “La granița estică a Poloniei avem de-a face cu un nou tip de război în care migranții sunt arme, în care dezinformarea este o armă, un război hibrid”, a catalogat situația premierul polonez Mateusz Morawiecki. Lista de sancțiuni împotriva Minskului a fost extinsă.

Retragere Afganistan

Retragerea trupelor din Afganistan la capătul unei misiuni de 20 de ani a reprezentat una dintre deciziile de mare impact puse în practică, în acest an, de noul lider de la Casa Albă, Joe Biden. Graba de a retrage militarii fără a avea planuri de rezervă și lipsa de anticipare a stării lamentabile a forțelor de securitate locale au dus la căderea rând pe rând a capitalelor de provincie din Afganistan în mâinile talibanilor, forțele afgane fiind decimate de dezertările în masă. Zeci de mii de americani, cetățeni occidentali și aliați afgani au fost blocați pe aeroportul din Kabul, unde 6000 de militari americani trimiși de urgență au desfășurat o cursă contracronometru pentru evacuarea acestora.

Schimbare de mandat la Washington

Reuniunea Congresului Statelor Unite din ianuarie menită să ratifice victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, trebuia să fie una simbolică. Lucrurile au degenerat, însă, după un asalt asupra Congresului comis de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu la acea vreme, care au încercat să împiedice validarea rezultatului alegerilor, despre care Donald Trump susținea că sunt fraudate. Liderii lumii democratice și-au exprimat stupefacția și îngrijorarea și au condamnat atacul comis în inima democrației. În cele din urmă, Donald Trump a recunoscut încheierea mandatului său. Primul an de mandat al lui Biden nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor, consideră analiștii, pe lista cărora regăsim la capitolul bile negre gestionarea defectuoasă a pandemiei și inflația galopantă.

Final de eră Merkel

După mai bine de 16 ani la putere, creștin-democrata Angela Merkel s-a retras, iar partidul său a intrat în opoziție. S-a deschis astfel un nou capitol în politica germană și în cea europeană, cu social-democratul Olaf Scholz în postura de cancelar. Este al 9-lea cancelar postbelic al Germaniei, iar cabinetul său a fost generat de o coaliţie fără precedent între social-democraţi, verzi şi liberali. Ceea ce îi uneşte, susțin ei, este determinarea de a moderniza Germania, concomitent cu păstrarea stabilităţii ţării. Printr-o tradițională întâlnire-simbol cu președintele Franței noul cancelar a transmis mesajul că motorul franco-german al Europei este la fel de solid şi după încheierea epocii Merkel.

Cortină

Parchetul European și-a început activitatea

Cu o întârziere de câteva luni, Parchetul European, condus de fosta şefă a DNA din România, Laura Codruţa Kovesi, şi-a început, în iunie, activitatea. Instituţia este menită să lupte împotriva fraudelor cu fonduri comunitare, prin anchetarea şi urmărirea în justiţie a autorilor de infracţiuni ce aduc atingere bugetului Uniunii. Noua structură, cu sediul central la Luxemburg, supraveghează inclusiv cheltuirea miliardelor de euro din planul de redresare post-pandemie. Cinci dintre cele 27 de state ale Uniunii au ales să nu participe la iniţiativă – Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

cortină

Summitul de la Glasgow

Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice – COP26 – a adus laolaltă, la Glasgow, la începutul lunii noiembrie, lideri din țările lumii pentru ca aceștia să convină asupra modalităților de a intensifica acțiunea la nivel mondial în vederea soluționării crizei climatice. Acordul la care s-a ajuns la capătul a două săptămâni de negocieri prevede reducerea treptată a cărbunelui extras fără tehnologii de capturare a emisiilor de dioxid de carbon și a subvențiilor pentru combustibili fosili ineficienți, recunoscând, în același timp, necesitatea susținerii țărilor defavorizate să efectueze tranziția ecologică.

Jocurile Olimpice de la Tokyo

Amânate cu un an din cauza pandemiei, Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfășurat până la urmă în 2021, cu participarea sportivilor din 206 țări. Trăgând linie, în clasamentul pe medalii prima poziție a fost obținută de SUA – 113 medalii, dintre care 39 de aur și 41 de argint. Locul doi a revenit Chinei – 88 de medalii, dintre care 38 de aur și 32 de argint, iar podiumul a fost completat de țara gazdă, Japonia, – 58 de medalii: 27 fiind de aur și 14 de argint.

(Corina Cristea)