Provocări și acțiuni pentru dezvoltarea inteligenței artificiale în UE
Restricțiile impuse de Statele Unite ale Americii asupra exporturilor de cipuri și tehnologii de inteligență artificială au stârnit preocupări în Uniunea Europeană. În fața provocărilor, Uniunea Europeană este încurajată să își dezvolte propria capacitate de producție de cipuri, reducând astfel dependența de importuri și consolidându-și suveranitatea tehnologică.
Daniel Onea, 26.03.2025, 09:30
Uniunea Europeană abordează dezvoltarea inteligenței artificiale printr-o combinație de reglementări, investiții și inițiative strategice pentru a stimula inovația și a proteja valorile europene. Totuși, Europa a investit mai puțin în acest domeniu decât Statele Unite ale Americii și China, ceea ce poate reduce competitivitatea globală. De asemenea, diferențele dintre statele membre pot încetini implementarea unor politici comune și scalarea tehnologiilor de inteligență artificială.
Pe de altă parte, dezvoltarea inteligenței artificiale depinde de seturi mari de date, însă accesul la acestea este îngreunat de reglementări precum GDPR. La acestea se adaugă, o lipsă de specialiști în inteligență artificială în Uniunea Europeană, ceea ce limitează ritmul dezvoltării tehnologice și încrederea limitată a publicului. Mulți cetățeni sunt reticenți față de inteligența artificială, temându-se de pierderea locurilor de muncă și de utilizări abuzive. Recent, s-a adăugat o nouă provocare. Statele Unite ale Americii au limitat accesul anumitor state membre ale Uniunii Europene la cipurile din sfera inteligenței artificiale.
Această problemă îngrijorează mult Comisia Europeană, spune vicepreședinta executivă a Comisiei Europene Henna Virkkunen, responsabilă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
„Restricțiile ar avea ca rezultat o Europă cu două viteze în privința serviciilor de inteligență artificială și nu putem accepta asta. Semiconductorii reprezintă o tehnologie esențială pentru tranziția noastră digitală, pentru competitivitatea noastră și pentru viziunea noastră strategică.
După cum se prevede în Compasul Competitivității, căutăm adevărate surse independente de tehnologii de vârf pentru Europa. Nu ar trebui să fim dependenți de scheme de licențiere din afara Uniunii Europene, interdicții sau restricții la export. Lucrăm deja foarte mult pentru atingerea acestor obiective.
Prin Legea europeană a cipurilor, avem un cadru pentru a stimula capacitățile tehnologice și, de asemenea, producția europeană. Prin fondul pentru cipuri, oferim sprijin financiar și granturi start-up-urilor și, de asemenea, IMM-urilor care dezvoltă cipuri pentru inteligență artificială.”
Există, de asemenea, multe apeluri pentru proiecte de cercetare și dezvoltare în tehnologiile semiconductoarelor, continuă Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.
„În plus, explorăm și posibilitatea de a sprijini dezvoltarea cipurilor pentru inteligență artificială. Vom revizui, de asemenea, Legea europeană a cipurilor până în septembrie 2026, iar aceasta va fi o oportunitate de a evalua legea și, de asemenea, de a identifica domeniile pentru acțiuni ulterioare. Prin urmare, ne angajăm pe deplin să promovăm excelența în cercetarea și inovarea în domeniul inteligenței artificiale în întreaga Uniune Europeană.
Am făcut deja pași concreți. Am investit peste 100 de milioane de euro pentru a consolida rețelele de excelență în domeniul inteligenței artificiale. Odată cu aplicarea Strategiei pentru inteligență artificială, vom dezvolta modele de clasă mondială și vom stimula integrarea tehnologiilor în sectoare mai strategice. Scopul este de a debloca potențialul de inovare și, de asemenea, de a permite companiilor europene să fie lideri la nivel mondial.
De asemenea, am lansat Invest AI, o inițiativă de mobilizare a 200 de miliarde de euro pentru investiții în inteligență artificială, inclusiv un nou fond european de 20 de miliarde de euro pentru gigafabrici de inteligență artificială.”
Uniunea Europeană își propune să devină un lider global în inteligență artificială printr-o abordare echilibrată între inovație și reglementare, punând accent pe transparență, etică și siguranță.
