Scut defensiv european
Comisia Europeană a propus, recent, statelor comunitare „ReArm Europe” - un plan de reînarmare a Europei în cinci puncte, care ar putea mobiliza fonduri de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani.
Corina Cristea, 14.03.2025, 16:57
Comisia Europeană a propus, recent, statelor comunitare „ReArm Europe” – un plan de reînarmare a Europei în cinci puncte, care ar putea mobiliza fonduri de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani. Statele membre ar urma să aibă, în același timp, mai multă marjă de libertate în respectarea regulilor, de obicei stricte, ale UE privind datoria şi deficitul în privinţa cheltuielilor destinate apărării, precum şi posibilitatea realocării fondurilor de dezvoltare regională disponibile pentru investiţii militare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: “Trăim în cele mai importante și periculoase vremuri. Nu trebuie să descriu natura gravă a amenințărilor cu care ne confruntăm. Sau consecințele devastatoare pe care va trebui să le suportăm, dacă acele amenințări s-ar întâmpla. Pentru că întrebarea nu mai este dacă securitatea Europei este amenințată într-un mod foarte real. Sau dacă Europa ar trebui să-și asume mai mult responsabilitatea pentru propria sa securitate. Într-adevăr, știm de mult răspunsurile la aceste întrebări. Adevărata întrebare care ne este în fața este dacă Europa este pregătită să acționeze la fel de hotărât pe cât o impune situația. Și dacă Europa este pregătită și capabilă să acționeze cu viteza și ambiția de care este nevoie.”
În cadrul diferitelor întâlniri din ultimele săptămâni, răspunsul din capitalele europene a fost pe cât de răsunător, pe atât de clar, a precizat Ursula von der Leyen: suntem într-o eră a reînarmării, iar Europa este pregătită să-și sporească masiv cheltuielile de apărare. Aceasta, atât pentru a răspunde urgenței pe termen scurt de a acționa și pentru a sprijini Ucraina, dar și pentru a răspunde nevoii pe termen lung ca Europa să-și asume mult mai multă responsabilitate pentru propria sa securitate. Idei transmise cu hotărâre și ulterior, în cadrul summitului extraordinar de la Bruxelles, o întâlnire de urgență din care a transpărut faptul că Europa a intrat într-o nouă epocă. Ce a alertat atât de mult Europa acum?
Istoricul Adrian Cioroianu, profesor universitar și fost ministru de Externe, crede că este vorba de amploarea rupturii: “Evident că nu numai Donald Trump, cu mult înaintea sa președinți americani au vorbit de mărirea participării, de la George Bush fiul, apoi președintele Obama, în primul mandat al lui Donald Trump, chiar și Joe Biden. Doar că era o sugestie venită, încă, într-un timp de pace. Sau noi percepeam a fi un timp de pace. Adică, lumea nu a tresărit nici în 2008, când erau Jocurile Olimpice, în vară, și Rusia a intrat în Georgia, în provinciile acelea separatiste, Occidentul nu s-a alarmat. Nici în 2014, Crimeea, nu ne-am alarmat. Nici în 2022, aveam emoții pentru Ucraina, dar nu sentimentul acesta al alarmei.”
Starea de nervozitate din Europa de azi, adaugă Adrian Cioroianu, derivă din aceste aproape două luni “în care ne-am dat seama nu numai că nu există oameni care să-l limiteze pe Donald Trump, ci cei din Administrația sa par mai curând a-l încuraja. Cred că de aici a plecat acest sentiment al urgenței europene. Și cireașa de pe tort ce a pus capac întregii povești este această similitudine de interpretare care ne vine de la Washington și de la Moscova în anumite probleme. Asta nu cred că are precedent, nici în primul mandat al lui Donald Trump, nu mai vorbim de alți președinți americani”, spune profesorul Adrian Cioroianu. Una dintre consecințele acestui comportament al Administrației Trump ar putea fi trezirea Europei la conștientizarea propriei sale greutăți, adaugă el:
„O putere economică, o putere demografică, o putere intelectuală, dar care nu era acoperită de o putere militară. Europa nu se gândise în ultimii 70-80 de ani, n-a fost prioritar, după 90 a fost politica de asimilare mai curând a Europei centrale și răsăritene, deși începuseră discuții la începutul anilor 90 despre o politică de securitate comună, dar integrarea Europei centrale și de est a lăsat securitatea în planul doi.”
Planul preşedintei Comisiei Europene conţine cinci instrumente de finanţare. Primul se referă la creşterea bugetelor naţionale pentru apărare cu 1,5 procente la nivel european, fapt care ar mobiliza circa 650 de miliarde de euro în următorii patru ani, cheltuieli ce nu vot fi incluse în calculul deficitului bugetar naţional.
Un al doilea instrument îl constituie împrumuturi pentru proiecte comune de apărare europeană în valoare de 150 de miliarde de euro. Aici este vorba de a cheltui mai bine şi de a investi împreună pentru capabilităţi pan-europene, cum ar fi apărare aeriană, sisteme de artilerie, rachete, drone, dar şi în domeniul cibernetic sau al mobilităţii militare. Acest instrument va ajuta statele membre să creeze cererea pentru industrie, iar cu aceste echipamente vom creşte masiv şi ajutorul pentru Ucraina, spune Ursula von der Leyen.
Al treilea instrument ține de posibilitatea statelor membre de a utiliza fondurile de coeziune pentru proiecte de apărare, în timp ce ultimele două domenii de acțiune vizează capitalul privat, în joncţiune cu împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii. “Acesta este momentul Europei şi trebuie să fim la înălţimea lui”, a subliniat șefa Executivului european.
