Destinația de ecoturism Pădurea Craiului

Poteci tematice și trasee de drumeție, peșteri, biserici vechi din lemn, Via Ferrata, trasee de alergare montană sau mountain bike, mâncare tradițională sunt doar câteva dintre ingredientele unei vacanțe de neuitat.

Daniel Onea, 06.02.2025, 14:45

Poteci tematice și trasee de drumeție, peșteri, biserici vechi din lemn, Via Ferrata, trasee de alergare montană sau mountain bike, mâncare tradițională sunt doar câteva dintre ingredientele unei vacanțe de neuitat. Cu familia, prietenii sau colegii, pentru relaxare sau aventură, Pădurea Craiului poate fi refugiul perfect în natură. Așadar, iată o destinație ideală de vacanță! Situată în vestul României, zona surprinde prin pădurile dese și culmile domoale, dar și prin bogăția de fenomene carstice. Aici se găsește cea mai mare densitate de peșteri din România. Stabilim, pentru început, hotarele acestei destinații ecoturistice, împreună cu Paul Iacobaș, managerul Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă.

„Pădurea Craiului este în nord-vestul Munților Apuseni. Se întinde în județul Bihor. La nord, am putea să spunem că e mărginită de Crișul Repede, care curge dinspre județul Cluj spre Bihor, cu defileul Crișului Repede și cu platourile carstice, pe o suprafață de zece hotare, numită Damiș-Ponoraș. În partea de sud, avem Depresiunea Beiușului, Țara Beiușului cum ne place nouă, celor din Bihor, să spunem. Este o zonă etnografică cu totul special din județ. În partea de vest, spre Oradea, e o zonă deluroasă, iar, în partea de est, avem Valea Iadului și Masivul Vlădeasa, care face parte tot din Munții Apuseni. Practic, e o țară între două râuri. La nord, avem Crișul Repede și, la sud, avem Crișul Negru.”

Toată această zonă compactă a devenit, cu timpul, una dintre destinațiile cu cea mai mare diversitate de experiențe în natură din România, pe un teritoriu așa de restrâns.

„Ne referim, în primul rând, la peșteri, fiindcă avem foarte mult carst și o serie de peșteri turistice amenajate. Avem, de asemenea, o rețea de peșteri speoturistice, adică peșteri mai tehnice, care pot fi vizitate doar cu un ghid și cu echipament speologic. În același timp, avem mai multe trasee de Via Ferrata, un parcurs de rafting, avem foarte multe zone în care se poate practica cicloturismul sau mounting biking-ul. De asemenea, escalada este foarte bine reprezentată pe pereții de stâncă din Pădurea Craiului.

Se mai pot face și drumeții, dar și trasee de „Eduventure”, adică educație prin aventură, pentru cei mici, dar și pentru cei mari. Nu în ultimul rând, putem menționa alergarea montană, pentru care avem o infrastructură dezvoltată și, în ultimul timp, s-a dezvoltat puțin și partea de călărie, deci, inclusiv turismul ecvestru. Ar fi important să mai spunem că e o zonă propice și pentru relaxare, indiferent că alegi să stai în curtea pensiunii, deseori o casă tradițională refăcută într-un mod drăguț pentru turiști, sau în glampinguri și campinguri.”

Un parcurs de Via Ferrata înseamnă să te cațări pe pereți de stâncă, pășind pe piese metalice, bine fixate în rocă, asigurat cu echipament specific, de un cablu metalic. Pe scurt, aventură la maximum, cu riscuri minime. Traseele de Via Ferrata din Pădurea Craiului oferă experiențe provocatoare atât începătorilor cât și celor mai experimentați. Și au un istoric interesant, după cum aflăm de la Viorel Lascu, speolog și alpinist.

„Istoria Via Ferrata începe de prin cel de-al Doilea Război Mondial, când trupele din Italia trebuiau să treacă de pe-o parte pe cealaltă a munților. Atunci, au creat trepte de fier, cu cablu. De atunci, am evoluat, însă ele au rămas pe stânci. După război, au început să fie folosite ca poteci turistice. Astfel, dintr-un loc înspre altul, s-a dezvoltat traseul de Via Ferrata. În ultimii ani, a ajuns să fie un fenomen. Noi avem trasee amenajate în zona asta, sunt foarte multe trasee pentru profesioniști, însă numărul alpiniștilor profesioniști a scăzut, nu mai sunt așa de mulți.

Totuși, zona de Via Ferrata poate să fie accesibilă pentru orice fel de turist cu condiție fizică, cu un minim de pregătire. Nu trebuie să fii un profesionist. Pe lângă acele trepte de fier, există un cablu căruia îi spunem „cablul vieții”. Acesta pornește de jos, de la începutul traseului, până la ieșirea din traseu. Fiecare turist de Via Ferrata este obligat pentru protecția lui, trebuie să aibă un ham cu amortizor, amortizor, cască și, opțional, mănuși.”

La începutul traseelor, veți găsi și un mic cod QR. Scanându-l cu telefonul, veți afla toate detaliile. E un lucru care îi ajută foarte mult pe turiștii care vin, după cum aflat de la Viorel Lascu, speolog și alpinist. Sunt foarte multe trasee, de multe grade de dificultate, pentru avansați, începători, dar și pentru copii.

„Avem un traseu, de exemplu, făcut înainte de cele două trasee de profesioniști, numit Piticot. Îi obișnuiesc pe copii cu acel traseu, care are o înălțime de 20 de metri maxim. Am observat părinții care stăteau pe margini și îi încurajau, dar ei nu urcaseră până acolo, ca să-și dea seama ce înseamnă. Cei 20 de metri înseamnă mult. Sunt cât un bloc de patru etaje. Însă, treptat, începi să te obișnuiești.

Cei care au făcut acum câțiva ani traseele mici au ajuns deja să treacă la cele mari. Cele mari ajung la înălțimi de 40, 60, 80 de metri. Marea majoritate a traseelor au aproximativ 150 de metri lungime. Fiecare traseu de Via Ferrata e diferit. Nici unul nu poate să fie la fel, pentru că stânca e diferită. Toate sunt frumoase, toate trebuie parcurse. Am monitorizat și noi atent mișcarea turistică și sunt deja oameni care vor să parcurgă toate traseele de Via Ferrata din România.”

Pădurea Craiului este străbătută și de o rută europeană a bisericilor din lemn, spune Paul Iacobaș, managerul Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă.

„Ne referim în mod special la două monumente istorice: biserica din lemn din Beznea și biserica din lemn din Valea Crișului, ambele aflate în apropierea Crișului Repede, în zona de nord a destinației și ușor accesibile. Însă mai există și altele. De exemplu, mai există tot în zona de nord o biserică de lemn la Josani, în comuna Măgești. Sunt biserici și în partea de sud. Chiar dacă nu sunt atât de valoroase, pentru că n-au clasificare de monument istoric, sunt foarte interesante datorită arhitecturii și a picturilor din interior, a vechimii și a faptului că au rezistat atât de mult timp.”

Pe pagina destinației de ecoturism, padureacraiului.ro, veți descoperi informații complete cu privire la toate experiențele turistice, atât de la suprafață, cât și din subteran.