Linii electrice sigure pentru păsările din Dobrogea
Mortalitatea păsărilor prin electrocutare reprezintă o problemă majoră de conservare, afectând în special păsările de pradă.
Daniel Onea, 31.01.2025, 17:35
Mortalitatea păsărilor prin electrocutare reprezintă o problemă majoră de conservare, afectând în special păsările de pradă. Liniile electrice de medie tensiune neizolate, care sunt frecvent folosite de aceste păsări pentru popas atunci când vânează sau se odihnesc, constituie unul dintre cele mai mari riscuri pentru aceste specii. Societatea Ornitologică Română a montat 1.000 de teci electroizolante pe stâlpi de medie tensiune, situați în teritoriile de cuibărire ale șoimului dunărean (Falco cherrug – lat.)
Ciprian Fântână este manager de conservare la Societatea Ornitologică Română și coordonator al activității din Romania pentru proiectul internațional „LIFE for Falcons”, derulat în Bulgaria și Romania:
„Este un proiect care a început în anul 2021. Se derulează până în anul 2026 și are ca țintă conservarea populației de șoim dunărean din sudul României și Bulgaria. Șoimul dunărean este o specie periclitată de șoim, tipică ținuturilor de stepă, pe care, în România, îl întâlnim în două populații distincte. Avem populația pontică din Dobrogea și populația panonică, în Câmpia de Vest, o continuare a populației din Ungaria. Populația cu care lucrăm noi, populația pontică, face parte dintr-o populație care cuprinde și sudul Moldovei, Ucraina și se întinde spre sudul Rusiei. În România, cele două populații au o dinamică diferită. Populația panonică, din vestul țării, pare că se descurcă bine din cauza faptului că a beneficiat de mai multe programe de conservare, iar populația pontică are un trend complet distinct. Este în declin. Avem doar șapte, nouă perechi de șoim în populația pontică și din această cauză, în acest proiect, ne ocupăm doar de populația politică.”
Până la implementarea propriu-zisă a proiectului, a fost derulat un studiu ale cărui rezultate sunt esențiale pentru conservarea biodiversității. Rezultatele stau la baza dezvoltării unor măsuri de protecție eficiente, menite să reducă riscurile asupra populației de șoimi dunăreni din România, specie declarată periclitată și inclusă pe Lista Roșie, atât în România, cât și în Bulgaria. Am aflat de la Ciprian Fântână, manager de conservare, că zona centrală a Dobrogei a fost identificată ca fiind regiunea cu cele mai multe victime, iar stâlpii de aici au fost desemnați ca având prioritate pentru izolare în cadrul proiectului internațional „LIFE for Falcons”, implementat în România de către Societatea Ornitologică Română:
„Studiul a vizat teritoriile cunoscute ale șoimilor dunăreni din populația pontică, respectiv pe o rază de 10 kilometri în jurul cuibului, noi am investigat fiecare linie electrică pentru a vedea riscul de electrocutare. Pentru asta, am analizat în jur de 3.700 de stâlpi și am investigat ce specii sunt electrocutate și în ce număr. Au fost câteva mii de păsări. În jur de 13% la sută dintre pilonii investigați aveau cel puțin o victimă electrocutată. Pe baza acelui studiu, am captat zonele critice unde trebuie intervenit printr-o activitate de conservare care vizează izolarea pilonilor periculoși. Pentru izolare, există niște manșoane din cauciuc, care se amplasează în zona izolatorilor și scad considerabil riscul de electrocutare.
Am identificat zonele critice, după care am reușit printr-un parteneriat cu Rețele Electrice România, să ducem la capăt activitatea. Noi am identificat stâlpii periculoși, am achiziționat tecile electroizolante, iar, mai departe, Rețele Electrice România a contribuit prin fonduri proprii la montarea acestor teci izolante pe izolante pe stâlpi. Anul ăsta vom începe monitorizarea efectelor acestei activități de conservare. Considerăm că va reduce riscul de electrocutare semnificativ, dar asta trebuie dovedit cu date. Nu avem emoții că nu va fi așa, pentru că tehnica și-a dovedit deja eficacitatea în multe proiecte de conservare. Vom controla stâlpii, pentru a vedea dacă sunt victime electrocutate.”
Societatea Ornitologică Română a colaborat cu Rețele Electrice România, operatorul de distribuție a energiei electrice din această zonă, care a implicat un număr semnificativ de specialiști, atât pentru elaborarea studiului de fezabilitate și proiectul tehnic, cât și pentru lucrările din teren. În total, 30 de specialiști, grupați în 10 echipe, au intervenit pe teren cu tot atâtea utilaje speciale pentru desfășurarea lucrărilor la înălțime. Adițional, au fost desfășurate și alte activități, spune Ciprian Fântână, manager de conservare la Societatea Ornitologică Română și coordonator al activității din Romania pentru proiectul internațional „LIFE for Falcons”:
„S-au montat 60 de cuiburi artificiale pentru specie. Unele sunt monitorizate video pentru a scădea riscul de dispariție a puilor. Acești șoimi au o importanță aparte în activitățile de șoimărit. Uneori, sunt cazuri, în special în Bulgaria au fost înregistrate, dar și în Ucraina, în care puii sunt luați din cuib pentru aceste activități. Pentru a proteja aceste populații pe care noi le avem în sud-estul României, am instalat și camere de supraveghere pentru a monitoriza activitatea în jurul cuibului.”
Un aspect interesant, din culisele monitorizării, este că probabilitatea de a găsi un șoim dunărean electrocutat e extrem de mică.
„E extrem de mică deoarece sunt foarte puțini și, odată electrocutate, de obicei, cadavrele dispar rapid de sub stâlp pentru că sunt consumate de mamifere macrofage: vulpi, șacali. Când faci monitorizarea, poți să găsești ce a murit în ultimele zile. Uneori, poți găsi și schelete, dar asta când sunt stufișuri sau vegetație mai densă la baza stâlpului, care să nu permită necrofagilor să colecteze acel cadavru aflu. Noi, pe baza a ce am găsit, am identificat stâlpii periculoși. Pe acei stâlpi, este cea mai mare probabilitate ca un șoim dunărean să fie electrocutat. Sunt în apropierea cuibului sau în teritoriul lor, iar acolo se electrocutează constant păsări. Cumva, sunt folosiți de păsări ca observator.
Din acele câteva mii de păsări găsite, cea mai mare parte erau corvide, urmate de berze, iar, apoi, de specii de păsări de pradă. În special, șorecari, vânturei, dar au fost și șerpari. Cea din urmă este tot o specie protejată și care folosește mult în perioada de migrație stâlpii, deoarece doarme pe ei. Migrează ziua, iar seara caută un loc de odihnă. De foarte multe ori, singurele locuri de odihnă, unde să nu fie tulburați, sunt stâlpii de medie tensiune. Se așază pe ei și, de multe ori, se electrocutează. Au și o anvergură mai mare a aripilor, deci, procentual cele mai multe au fost corvide, urmate de berze.”
Reducerea cauzelor care duc la dispariția șoimului dunărean, precum mortalitatea prin electrocutare, lipsa locurilor de cuibărit și a habitatelor favorabile pentru hrănire și persecuția cu care se confruntă păsările în zonele lor de reproducere, reprezintă unul din pilonii pe care e construită strategia acestui proiect cofinanțat prin programul „LIFE” al Uniunii Europene.
