Cancerul și stilul de viață

Auzim, tot mai des, de decese cauzate de cele mai diverse tipuri de cancer. Iar numărul persoanelor tinere care cad pradă acestei maladii este tot mai mare.

Roxana Vasile, 29.01.2025, 17:50

Auzim, tot mai des, de decese cauzate de cele mai diverse tipuri de cancer. Iar numărul persoanelor tinere care cad pradă acestei maladii este tot mai mare! Tendința se observă la nivel mondial – dintr-un studiu care analizează statistici globale şi care se concentrează pe 29 de tipuri de cancer la persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 49 de ani rezultă că, între 1990 şi 2019, incidenţa cancerelor a crescut cu aproximativ 79%.

Acest trend crescător este valabil și în România. Realitatea națională e crudă – cancerul este a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare: un deces din șase este cauzat de cancer. În Uniunea Europeană, România ocupă primul loc la mortalitate în patologia oncologică, înregistrând cu 48% mai multe decese faţă de media europeană şi peste 20.000 de decese care ar putea fi evitate în fiecare an.

De ce această creştere a îmbolnăvirilor în rândul oamenilor, în general și a tinerilor, în special? Sunt multe cauzele. Printre ele – stilul de viață, inclusiv nutriția, despre care vorbește profesor universitar doctor Mircea Beuran, doctor în ştiinţe medicale, specializat inclusiv în chirurgie oncologică la Spitalul de Urgență Floreasca din București:

ʺModificarea stilului de viaţă! Lucrul acesta să ştiţi că îl observăm, acum, ca un vârf al icebergului, dar sunt observaţii din studiile oncologice că modificările, încet, încet, au apărut cam după anii 1950, odată cu industrializarea, odată cu modificarea vieţii în ţările capitaliste, odată cu modificarea noxelor, a dietei, a obiceiurilor ş.a.m.d.

Toate acestea, în timp, pe fondul unor modificări genetice pe care le purtăm cu toţii, au făcut terenul prielnic să se dezvolte. Analiza aceasta este la nivel internaţional – America, Japonia, Europa… vârful acesta de cancere la persoanele tinere este în creştere. Eu vă pot da o orientare, fără să mă aplec pe nişte statistici pur naţionale, ci pe evidenţele pe care Spitalul Floreasca le are, la întâlnirea pe care noi, medicii, o avem cu pacienţii aceştia tineri – am văzut că numărul mare de cancere de tub digestiv, esofag, stomac, colon, rect, intestin subţire, glande anexe – ficat, pancreas… sunt în creştere.

Zilnic, chirurgia de la Floreasca are două, trei, patru cancere de colon, rect… complicate. Se leagă de foarte multe lucruri – de consumul de băuturi hidrocarbonate, de energizante, de alcool, de fumat, de sedentarism, de lucrul sub stres. Apoi, sunt dependenţi foarte mulți de activitatea sub radiaţii albastre, cum ar fi monitorul calculatorului, tableta, telefonul.

Pot să vă spun că sunt unii privaţi de somn şi lucrul acesta nu-l observăm numai la adulţii tineri, ci-l observăm, din discuţiile cu ei, şi la copiii lor.ʺ

Potrivit profesorului doctor Mircea Beuran, cel mai des întâlnit tip de cancer este cel colorectal, pe care reputatul chirurg îl impută unei diete neadecvate:

ʺMă refer la faptul că multă mâncare pe care noi o mâncăm provine din lucruri ultra-procesate. Această ultra-procesare nu face altceva decât să încarce alimentul respectiv cu o seamă de noxe, că se leagă de colorare, de conservare, de particularitatea mirosului etc. Toate acestea sunt un plus pe care chimia pe care o aduce alimentul respectiv nu mulţumeşte activitatea de digestie şi de neutralizare a toxinelor, iar ele, prin contactul direct, zi de zi, nu pot produce decât modificări la nivel celular. Modificările acestea la nivel celular, în timp, dezvoltă tumori. Tumori de tot felul. Legume, fructe cât mai multe! Iar variantele de alimentaţie pe care le tot discutăm sunt legate de a nu mai folosi mâncarea aceasta care nu este gătită în casă.ʺ

Ultima masă a zilei – mai sfătuiește medicul – ar trebui să fie luată în jurul orei 19:00. Și, atunci când mâncăm, nu trebuie să ne ridicăm sătui de la masă, pentru a lăsa organismului acea liniște de care are nevoie să prelucreze bolul alimentar. Cât despre mesele de noapte, acestea sunt un calvar.

Există păreri, în lumea medicală internațională, că băuturile alcoolice ar trebui să poarte pe etichetă, asemenea tutunului, un avertisment cu privire la riscul de a genera cancere. Profesorul doctor Mircea Beuran consideră, și el, că ar fi un lucru bun:

ʺConsumul de alcool, chiar în cantitate mică, este asociat cu şapte tipuri de cancere. Consumul cronic de alcool, chiar în cantitate mică, modifică comportamentul organismului către obezitate. Iar dacă alcoolul se însumează cu fumatul, cu sedentarismul, lucrul acesta nu duce decât la modificări foarte importante, începând cu cavitatea bucală. Deci, aceşti consumatori cronici de alcool au cancere la nivel de gură, de esofag, de faringe, de laringe, fac cancer hepatic, fac cancer de colorect, femeile fac cancer de sân.

Alcoolul creşte nivelul de hormoni, în special cei estrogeni şi insulina. Creşterea hormonului estrogen este o cauză de cancer de sân, iar estrogenii şi insulina nu fac altceva, ca hormoni, decât să provoace o diviziune, o multiplicare mai frecventă a celulelor, motiv pentru care, la un moment dat, organismul nu mai poate să controleze această diviziune şi ele se pot transforma în tumori canceroase.ʺ

Cu alte cuvine, mare atenție la cantitate și calitate! Un stil de viață periculos, pe care îl urmăm timp îndelungat, ne poate distruge sănătatea și chiar viața însăși.