Sărbători pe stilul vechi
În țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi
Ana-Maria Cononovici, 14.01.2025, 17:15
În țara noastră peste 1 milion de adepți ai Bisericii Creștin Ortodoxe sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, cu precădere ruși lipoveni, ucraineni, moldoveni și sârbi. În mai multe zone din țară, sunt astfel organizate Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi, în datele de 7, respectiv noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
Tradițiile și obiceiurile respectate în sărbătorirea Crăciunului pe rit vechi au multe similitudini cu cele din decembrie. Credincioșii se îmbracă în costume tradiționale și merg la colindat. Familia se reunește pentru cina sfântă, un moment important al sărbătorii.
Paul Condrat, lipovean din Jurilovca, ne-a vorbit despre sărbători, aşa cum sunt ele organizate de comunitatea lipoveneană: “Lipovenii sunt ruși din punct de vedere etnic, dar confesional ortodocşi de rit vechi. E ortodoxie arhaică, originală. Singura diferența față de restul Ortodoxiei nu constă doar în cea de calendar, respectiv Iulian, Gregorian, nou – vechi. Sunt și câteva diferențe de cult. Astăzi tradițiile se respectă într-o măsură încă destul de mare.
Sărbătorile sunt un pic diferite, respectiv se marchează aceste sărbători de Nașterea Domnului, Anul Nou mai degrabă în familie, în petreceri mici, restrânse. Seara de Ajun este o seară liniștită, fără petrecere. În seara de Ajun colindă copiii mai măricei, tinerii. În ziua de Anul Nou, în prima zi a anului, colindatul este făcut de copilașii cei mai mititei. Sunt multe elemente comune cu Plugușorul, mai degrabă. Este un singur colind, începe cu vorbele: “Pe câmpuri umbla Dumnezeu”, nu e o traducere foarte potrivită, e o traducere cuvânt cu cuvânt, dar astfel se marchează trecerea la Anul Nou. Se urează un an nou și cu un noroc nou, o nouă șansă!”
L-am întrebat pe Paul Condrat dacă există mâncăruri specifice menite să aducă acest noroc nou, conţinut în urare: “Nu în mod deosebit, dar oarecum cuvinte din colindă se regăsesc și pe masă. Aș aminți mai degrabă o prăjitură, un desert, de fapt un fel de biscuiți, cu o formă apropiată cu “nucile” (n.r. desert din cocă ce imită forma nucilor), dar fără vreo cremă. Un aluat simplu și bun.”
Dincolo de tradiţie, aceste sărbători pe stil vechi au devenit un bun pretext pentru petrecăreţii de alte confesiuni să continue distracţia. Care sunt tentaţiile pregătite pentru turişti l-am întrebat pe Paul Condrat: “Gastronomia pescărească tradițională locală și desigur, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în oferta pensiunilor locale, avem şi mâncăruri tradiţionale din carne de porc: sarmale, răcitură din porc, altfel, din cele de pește tradiționale, borșul pescăresc este vedeta, nu poate lipsi de la nicio masă și apoi și alte preparate din pește. gustări din pește, pește afumat, icre, diverse variante de pește marinat, chifteluțe din pește.”
În comunitatea ucraineană din nordul României, spre exemplu, gospodinele pregătesc cele 12 feluri de mâncare de post pentru masa din Ajunul Crăciunului, folosind hribi, fasole, făină, mălai, cartofi şi varză murată. Pentru a avea cele 12 feluri de mâncare se fac mai multe feluri de mâncare cu acelaşi ingredient. Un preparat specific îl reprezintă coltunaşii din făină albă, cu umplutură de dulceaţă, nuci, varză murată, după gust. Ciorba de varză murată şi sărmăluţele cu păsat sunt feluri care, de asemenea, nu lipsesc din nicio gospodărie.
Pentru ucrainenii din Maramureş, tradiţia cere ca pe masa de Crăciun să fie aşezate nouă feluri de mâncare, ce simbolizează bogăţia de peste an. Cea mai importantă mâncare este ”hrebleanca”, o mâncare făcută din ciuperci gătite cu zeamă de varză. De asemenea, de pe masă nu poate lipsi grâul fiert, simbol al roadelor bogate, sau peştele. Tot un obicei specific zonei este ca picioarele mesei să fie legate cu un lanţ care rămâne aşa până la Boboteaza pe stil vechi, existând credinţa că astfel binele va rămâne în casă. Dintre deserturile tradiţionale ale ucrainenilor de Crăciun se distinge grâul fiert cu nucă sau mac, totul fiind îndulcit cu miere, dar şi gogoşile umplute cu gem.
Cât despre comunitatea sârbilor din Banat, aceştia întâmpină Crăciunul cu preparate din peşte, cu purcel la proţap şi cu o plăcintă denumită cesniţa, cu multă nucă şi miere, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. Înainte de a coace această plăcintă, în interiorul ei se pun două monede, existând credinţa că acei care le vor găsi vor avea noroc tot anul.
Paul Condrat, din Jurilovca, a încheiat cu o urare: “Urarea noastră pe de Anul Nou: un an nou și cu un noroc nou, o nouă șansă)!”
Aşa să ne fie tuturor, fie că am început anul acum sau mai devreme!