Vacanță de iarnă în Buzău

Ajungem azi într-o zonă situată în partea estică a României, în exteriorul curburii Carpaților, la interferența provinciilor istorice Muntenia, Moldova și Transilvania.

Daniel Onea, 09.01.2025, 17:30

Localnicii o numesc, cu mândrie, „o mică Românie”, datorită diversității formelor de relief întâlnite aici. Este o zonă pitorească, dar și una plină de legende care amintesc de vremuri de demult. Mai mult decât atât atracțiile naturale sunt unice și pornim în descoperirea lor alături de Ruxandra Cernat, ghid de turism. Prima oprire, Vulcanii Noroioși.

„Sunt un fenomen rar întâlnit, pentru că lava este rece și neagră. Chiar am avut turiști care au încercat pe pielea lor, la propriu, punând degetul în această lavă neagră și au fost mirați că este rece. Forma este a unui con vulcanic. Este o un fenomen natural specific acestei zone a Buzăului, iar emanațiile de gaze din adâncul pământului împing, de fapt, apele subterane la suprafață, iar acestea, înmagazinând argilă din rocile pe care le întâlnesc în cale, dau naștere vulcanilor noroioși.

Sunt așa-numitele Pâcle Mari, Pâcle Mici și Fierbătoarea, unde apa chiar bolborosește. Este frumos că acest ținut al Buzăului, care a fost declarat patrimoniu UNESCO în urmă cu câțiva ani, în 2022, este și foarte accesibil pe drum național cu o mașină închiriată din București, dacă nu există o mașină personală a unui prieten. Bucureștiul este, evident, un nod important, care are Aeroportul Internațional Henri Coandă, deci, este ușor de ajuns din orice colț al lumii.”

În zona de munte a județului Buzău, există și câteva cascade foarte frumoase. Dintre acestea, cascada Cașoca îi fascinează pe turiști indiferent de anotimp.

„Una dintre cele mai frumoase căderi de apă din toți Carpații românești, cascada Cașoca mai apare și cu denumirea de Pruncea în unele documente. Apele se prăbușesc într-un bazin adânc de la o înălțime de opt metri și este un prag vertical de gresii de Tarcău. Locul are un farmec deosebit în orice anotimp.

Este ușor accesibil pentru că drumul a fost asfaltat, iar pentru turiști există și un punct de atracție cu tarabe cu produse tradiționale din zona respectivă, dulcețuri și siropuri naturale, creme cu valoare nu doar cosmetică, ci și terapeutică. Există și un cort unde poți practica tirul, iar locul este foarte iubit nu doar de fotografi, dar și de cuplurile tinere care doresc să-și facă acolo fotografii cu amintiri de la nuntă.”

Foarte aproape de cascada Cașoca se află lacul și barajul Siriu, cu un punct de belvedere absolut fantastic, după cum am aflat de la Ruxandra Cernat, ghid de turism.

„Este al doilea baraj din România și este construit în întregime din materiale naturale găsite în această zonă. Lucrările au durat aproape 20 de ani. A fost un pic deviat și drumul național și au fost relocate așezările din zonă, dar proiectul acesta intenționa să asigure, practic, sursa de apă pentru localitățile din aval. Viaductele și drumul șerpuitor construit sunt de o frumusețe extraordinară. Barajul are 122 de metri înălțime și 570 de metri lungime, iar lacul se întinde pe o lungime de 11,5 km. Nu recomandă înotul, pentru că are o adâncime de 120 de metri.”

Iar de la apă, trecem la foc.

„Tot din străfundurile acestui ținut, emanațiile de gaze fac, de data aceasta, la contactul cu aerul, când ies la suprafață, să apară flăcări care ard întruna. Poate mai spectaculoase pe timp de noapte, sunt, de fapt, gaze aprinse de razele soarelui. Aceste flăcări se pot vedea cum izbucnesc din pământ și se înalță în bătaia vântului. Uneori au o înălțime mai mare, alteori, abia pâlpâie. Depinde și de presiunea gazelor din interior, dar și de starea vremii. Probabil că în anotimpul foarte ploios ele pot fi stinse temporar, dar, în anotimpul ploios, se vede cum bolborosește apa în acele locuri pe unde gazele ies la suprafață. Toată zona pe care se întâmplă acest fenomen are o întindere de 25 de metri pătrați.”

Tot în județul Buzău veți găsi un muzeu unic în România. Muzeul Chihlimbarului de la Colți este dedicat rășinii cu o vechime de 40-60 de milioane de ani. Nu trebuie ratat de niciun turist ajuns în zonă, spune Ruxandra Cernat, ghid de turism.

„Pe teritoriul României, a fost îndelung exploatat, acum nu se mai face exploatare industrială. Este o bijuterie foarte frumoasă și valoroasă, pentru că în această rășină de diverse culori de la un gălbui spre un maro roșcat se pot vedea plante și insecte care au fost perfect încastrate de-a lungul acestor zeci de milioane de ani.

Se spune că atunci când plouă foarte puternic, localnicii mai pot găsi în albiile lăsate de ape bucățele de chihlimbar. Muzeul ne arată toate formele prin care a fost exploatat chilimbarul în România, precum și colecții rare de bijuterii. Există și o încăpere foarte frumoasă pentru cei pasionați de roci minerale și cristale, o expoziție cu cristale din această zonă.”

Nu în ultimul rând, dacă vremea nu este tocmai prietenoasă cu noi, putem face un tur al mănăstirilor, după cum ne propune Ruxandra Cernat, ghid de turism. Mânăstirile n-au reprezentat doar puncte religioase, au reprezentat și puncte de apărare. Astfel, au o istorie fascinantă și bogată. Mănăstirea-cetate Bradu ar fi prima propunere.

„Se spune că, de aici, Mihai Viteazu, cel care a făcut prima Unire a Principatelor Române la 1600, ar fi pornit spre bătăliile de la Șelimbăr. Tot în această zonă este și Mănăstirea Măgura, atestată și ea cu câteva secole în urmă, în secolul al XVI-lea și care are o bogăție extraordinară prin faptul că icoanele împărătești sunt pictate de marele Gheorghe Tătărăscu, un pictor de renume pentru români, care a fost profesorul lui Nicolae Grigorescu. Iar lângă mânăstire, pe terenurile acesteia, a fost organizată Tabăra de sculptură Măgura.

Poartă numele comunei din care se aducea materialul pentru sculpturi. Sculpturile sunt notate cu coduri QR și se poate vedea exact cine, când și ce titlu i-a dat sculpturii. Este și un loc foarte frumos unde se poate face picnic pentru că totul se întâmplă pe dealuri cu nuci, unde avem liniște și păsări ciripitoare. Este o plimbare plăcută și iarna acolo.”

Buzău a devenit cunoscut în ultimii ani și printr-un proiect numit Slow Food Buzău, care promovează gastronomia artizanală și turismul culinar sustenabil în Geoparcul UNESCO al Ținutului Buzăului.