Jurnal românesc – 08.01.2025
2024 a fost anul cu cea mai mică ofertă de locuri de muncă în străinătate pentru români din ultimii 5 ani, arată un studiu realizat de platforma de recrutare online eJobs.
Sorin Iordan, 08.01.2025, 11:00
21.000 de astfel de job-uri au fost postate, anul trecut, pe platformă, ceea ce reprezintă doar 8,2 procente din totalul locurilor de muncă disponibile. Autorii studiului subliniază că numărul de cereri de angajare s-a aflat la nivelul minim al ultimilor 5 ani, ceea ce indică faptul că tot mai puţini români îşi doresc să lucreze în afara ţării. Cele mai multe oferte de muncă în străinătate au venit din partea angajatorilor din Germania, Olanda, Grecia, Franţa şi Spania. Transportul şi logistica, dar şi turismul şi industria ospitalităţii au fost domeniile pentru care au fost oferite cele mai multe slujbe. Cel mai popular job în rândul candidaţilor a fost cel de şofer pentru curse internaţionale. Totodată, au mai fost căutaţi lucrători în comerţ, în industria alimentară, precum şi în cea de prestări de servicii. 1.300 de locuri de muncă în străinătate erau postate pe platforma eJobs în decembrie 2024.
Liderii comunităţii românilor din Ucraina se plâng că modificările propuse de legea Educaţiei din statul vecin, prin care învăţământul în şcolile româneşti să se desfăşoare în limba ucraineană, le ameninţă păstrarea identităţii etnice. Secretarul Uniunii Inter-regionale Comunitatea Românească din Ucraina, Aurica Bojescu, spune că a participat la mai multe runde de discuţii pe acest subiect în comisiile guvernamentale de specialitate de la Kiev şi că, în urma introducerii de cote de predare în limba ucraineană, doar în regiunea Cernăuţi, peste 20 de sate şi-au pierdut limba în şcoală, pentru că nu a existat procesul de învăţământ în limba română. Ea deplînge faptul că tinerii „nu ştiu nici să scrie, nici să citească, dar nici să vorbească” româneşte. La rândul său, fostul primar al comunei ucrainene Mahala, Elena Nandriş, este de părere că, în 10 ani, polulaţia din regiune riscă să-şi piardă limba şi a dat exemplu satul Colincăuţi, unde doar bătrânii mai vorbesc româneşte. O altă problemă este cea a burselor pentru copiii care învaţă în şcolile româneşti şi pentru profesorii care predau limba română. Anul trecut, 5.500 de copii şi peste 1.000 de cadre didactice nu au mai primit bursele acordate de statul român. Peste 400.000 de români trăiesc în Ucraina şi constituie al treilea grup etnic din această ţară, după ucraineni și ruși.
Casa Regală a României transmite că, anul trecut, s-a implicat în 322 de acţiuni publice în Bucureşti, în comunităţile din ţară şi în străinătate. Potrivit paginii de Facebook „Familia Regală a României”, activitatea a inclus 34 prezenţe în localităţi din România şi din Republica Moldova şi 12 vizite în străinătate, în Polonia, Republica Moldova, Regatul Unit al Marii Britanii, Belgia, Franţa, Luxemburg, Finlanda şi Germania. Tot în 2024, Custodele Coroanei, Margareta, a susţinut patru discursuri pe teme legate de România, Republica Moldova, Uniunea Europeană şi NATO. 49 de şcoli, licee, universităţi şi organizaţii poartă nume regal în România şi în Republica Moldova, 77 de instituţii şi organizaţii au Înalt Patronaj regal în România, Republica Moldova, Franţa, Polonia şi Marea Britanie, iar 10 burse de studii universitare şi premii anuale sunt acordate personal de Custodele Coroanei şi de Principele Radu. Potrivit Casei Regale, toate vizitele şi evenimentele de la reşedinţele regale au fost acoperite financiar de Asociaţia Casa Majestăţii Sale şi de Fundaţia Colecţia Regală.
Expoziţia „Bucureşti: Hărţi în mişcare” va fi deschisă, pe 15 ianuarie, la sediul reprezentanţei Institutului Cultural Român în Marea Britanie. Manifestarea, care prezintă istoria şi farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe perioada interbelică, este organizată de Muzeul Municipiului Bucureşti cu sprijinul Ambasadei României şi Consulatului General al României la Londra. Expoziţia cuprinde o selecţie de imagini din arhiva muzeului, precum şi o prelegere despre istoria Bucureştiului şi despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului capitalei României susţinută de curatorul expoziţiei, dr. Adrian Majuru. De asemenea, evenimentul include un concert de muzică românească interbelică. Conceptul recitalului este creat de baritonul Cozmin Sime, aranjamentele muzicale sunt realizate de chitaristul şi compozitorul Heiko Pape, iar acompaniamentul la pian este asigurat de Giulia Glennon. Evenimentul de la Londra are loc cu prilejul Zilei Culturii Naţionale a României, sărbătorită la 15 ianuarie, dată care coincide cu aniversarea nașterii lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet al literaturii române.