Jurnal românesc – 19.12.2024
În intervalul 20 decembrie 2024 - 7 ianuarie 2025, circulaţia pe Podul Dunării va fi reorganizată temporar, iar traficul va fi permis pe ambele sensuri, pentru fluidizarea traficului în perioada sărbătorilor, informează Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu.
Ştefan Stoica, 19.12.2024, 11:22
În intervalul 20 decembrie 2024 – 7 ianuarie 2025, circulaţia pe Podul Dunării va fi reorganizată temporar, iar traficul va fi permis pe ambele sensuri, pentru fluidizarea traficului în perioada sărbătorilor, informează Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Giurgiu. Acesta a fost informat de către Centrul Comun de Contact Giurgiu-Ruse, Bulgaria, cu privire la faptul că, în data de 20 decembrie 2024, începând cu ora 13,00, se va deschide circulaţia pentru vehicule pe banda dreaptă renovată, cu o lungime totală de 413 metri, pe sensul de intrare în Republica Bulgaria, pe sectorul bulgăresc al Podului Prieteniei de la Ruse-Giurgiu.
De asemenea, începând cu data de 08 ianuarie 2025, se preconizează închiderea parţială a benzii stângi, cu o lungime totală de 413 metri, pe sensul de ieşire din Republica Bulgaria, pe sectorul bulgăresc al Podului Prieteniei.
* * *
În perioada 12-13 decembrie 2024, a avut loc, la Bruxelles, Adunarea Generală EUNIC, rețeaua institutelor culturale naționale din UE, la care au participat reprezentanţii celor 39 de organizaţii membre din toate statele Uniunii Europene, precum şi din statele asociate – Ucraina şi Marea Britanie. Principalul subiect al agendei a constat în elaborarea cadrului strategic EUNIC 2025-2029, pornind de la discuţiile preliminare derulate la Bucureşti, cu ocazia Adunării Generale din iunie 2024. Documentul reafirmă rolul EUNIC ca partener strategic al Uniunii Europene în relaţiile culturale internaţionale, prin abordarea unor subiecte relevante, cum ar fi dezvoltarea durabilă, provocările generate de schimbările climatice, lupta împotriva dezinformării şi a ştirilor false, rolul noilor tehnologii – inclusiv al Inteligenţei Artificiale şi sprijinirea proiectelor culturale în contexte democratice fragile.
Importanţa EUNIC în susţinerea parcursului european al statelor candidate la UE – Ucraina şi Republica Moldova – a fost dezbătută în cadrul grupurilor de lucru, pentru a fi, de asemenea, integrată ca direcţie de acţiune în Strategia 2025-2029.
* * *
În ultimele zile ale lunii decembrie, istoria anului 1989 pulsează simțitor în memoria europeană. În anul 1989, Polonia a fost prima țară din blocul comunist care a pornit pe drumul libertății. La 4 iunie 1989 aveau loc primele alegeri parțial libere din istoria postbelică a țării. În toamnă a căzut Zidul Berlinului, iar Revoluția de Catifea a învins în Cehoslovacia. Atunci când deja mulți europeni își încheiau pregătirile pentru Crăciun, au venit primele vești din România, despre luptele sângeroase de la Timișoara și București. Expoziția de fotografie în aer liber, pregătită de Institutul Cultural Român de la Varșovia, evocă manifestațiile de stradă din aceste două principale orașe protagoniste ale evenimentelor din 1989 – București și Timișoara. Fotografiile din arhiva Agenției de Presă Agerpres punctează momentele importante din perioada 17-27 decembrie, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului.
Proiectul este înscris în programul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025 și marchează împlinirea a 35 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1989 în România, când Revoluția din decembrie a înlocuit totalitarismul cu libertatea și a pus capăt celor patru decenii de dictatură comunistă. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 18 decembrie 2024- 28 februarie 2025.
* * *
Liderii comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi din Ucraina îşi manifestă îngrijorarea faţă de întreruperea plăţii de către statul român a burselor pentru elevii şi profesorii de la şcolile şi liceele româneşti. Bursa, în valoare de 400 de euro, se acorda anual de către Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu scopul de a încuraja învăţarea în limba română. Anul trecut, peste 5.500 de elevi şi peste 1.200 de cadre didactice de la şcolile româneşti din regiunea Cernăuţi au beneficiat de aceste sume de bani, însă plata acestora a fost suspendată în 2024. ‘Unica şansă pentru a păstra învăţământul în limba maternă, în limba română, sunt bursele, pentru că noi îndemnăm părinţii şi îndemnăm profesorii ca tot ce primesc, ajutorul acesta financiar, să fie folosit spre o mai bună şcolarizare în limba română, o carte în limba română, o oră în plus în limba română pentru a-i pregăti pe cei care sunt în clasele mari’, a declarat, pentru AGERPRES, secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale ‘Comunitatea românească din Ucraina’ şi preşedintele executiv al Centrului bucovinean independent de cercetări actuale din Cernăuţi, profesorul Aurica Bojescu.
Reprezentanta comunităţii româneşti speră ca statul român să nu renunţe definitiv la plata acestor burse pentru elevi şi profesori. Comunitatea românească din regiunea Cernăuţi numără aproximativ 500.000 de persoane.
