Prima pagină » Panoramice » Terra Verde » Schimbările climatice și impactul lor asupra României

Schimbările climatice și impactul lor asupra României

Daniel Onea, 29.11.2024, 16:39

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. De altfel, în România a existat o intensificare în ultimele șapte decenii și a apărut fenomenul „insulă de căldură urbană”. După un efort științific colectiv al unui grup de 11 autori, a fost publicat un raport care analizează în detaliu toate schimbările climatice și efectele lor în România.

Conform raportului „Starea Climei. România, 2024”, între 1950 și 2023, durata și frecvența valorilor de căldură au crescut semnificativ, majoritatea regiunilor înregistrând prelungiri de 10-15 zile, iar sud-vestul și estul țării peste 25-30 de zile. Proiecțiile indică o continuare a acestui trend până la sfârșitul secolului, afectând sănătatea publică și economia. Pe lângă valurile de căldură, seceta reprezintă o altă provocare majoră pentru România.

Suprafețele afectate de secetă moderată, severă și extremă au crescut, cu maxime în perioadele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din perioada 2018-2021 este cea mai lungă înregistrată, având efecte devastatoare asupra agriculturii și securității alimentare. Tendința de aridizare continuă, influențând profund ecosistemele și producția agricolă. Alte fenomene meteorologice extreme, precum furtunile severe, au devenit, de asemenea, mai frecvente. Între 1940 și 2023, s-a observat o creștere a condițiilor favorabile pentru astfel de evenimente, în special în estul și nordul țării. Proiecțiile pentru 2025-2050 și sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene, cu impact negativ asupra agriculturii și infrastructurii.

Bogdan Antonescu, unul dintre autorii raportului, este cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cu expertiză în studiul furtunilor severe și al fenomenelor meteorologice extreme în contextul schimbărilor climatice. Printre contribuțiile sale se numără dezvoltarea primei climatologii a tornadelor din România și a unei climatologii detaliate a tornadelor din Europa.

„Din păcate, raportul ne arată că o să avem un impact din ce în ce mai mare. Asta pentru că temperatura medie globală continuă să crească. Europa se încălzește mai mult decât alte regiuni și atunci o să resimțim din ce în ce mai des impactul acestor schimbări climatice. O să avem mai multe valuri de căldură, cu o durată mai mare și mai intense. Un bun exemplu este ce s-a întâmplat anul acesta în România, când am avut un val de căldură foarte extins. Atunci, impactul o să fie direct asupra populației din oraș. Asta pentru că, în orașe, există acea numită „insulă de căldură urbană”.

Faptul că sunt suprafețe de beton, asfalt, exista o încălzire mai mare în zonele urbane decât în zonele rurale învecinate. Așadar, orice val de căldură care vine peste un orașeste amplificat de orașul în sine. De aici, implicații asupra sănătății, asupra economiei, dar, în general, valurile de căldură o să aibă un implicații și mai mari, pentru că vorbim de valul de căldură care se vor suprapune cu perioade de secetă, iar, de aici, impactul asupra agriculturii. Deci, pentru următorii ani lucrurile vor continua să evolueze în direcția aceasta. Mai multe valuri de căldură, mai multe perioade cu secetă, din păcate, și mai multe furtuni în România decât am observat până acum.”

Perioade de secetă severă și căldură excesivă au mai fost și în trecut. Acestora li se adaugă acum mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, ceea ce înseamnă o creștere a temperaturii medii globale. Astfel, variabilitatea naturală, fenomenele care se produceau în mod natural,este acum amplificată. Se schimbă frecvența de apariție a fenomenelor, durata lor și, mai ales, intensitatea, explică cercetătorul Bogdan Antonescu.

„De exemplu, o amplificare a furtunilor, cum am avut furtuna Boris, care a produs precipitații în Europa Centrală. Furtuna aceasta a fost analizată în detaliu, iar cantitatea de precipitații ar fi fost mai mică cu 20%, dacă nu ar fi existat aceste schimbări climatice.Și ghețarii sunt un punct critic al sistemului climatic. Odată topiți, nu se vor mai reface.În principiu, vorbim despre dispariția ghețarului, ceea ce înseamnă o creștere a nivelului oceanelor și inundarea unor zone de coastă. Vor fi efecte asupra ecosistemelor acvatice prima dată, dar și asupra construcțiilor din zonele de coase. Din păcate aceasta e direcția, dar ghețarii se vor topi pe o perioadă foarte lungă. Chiar dacă ei ajung la un punct critic, de exemplu, ghețarii din Groenlanda, procesul de topire va fi pe o perioadă lungă de timp, nu vorbim de câțiva ani.

Un alt punct critic este reprezentat de corali. Coralii sunt puternic influențați de faptul că există o temperatură mai mare în oceane. Atunci, ei au atins un punct critic rapid. Dar pentru celelalte fenomene vorbim de zeci de ani, dacă nu chiar sute de ani.Din păcate, soluțiile tehnologice sunt în dezvoltare. De exemplu, să extragem dioxidul de carbon din atmosferă. Dar ce putem face este să acționăm la cauză, adică să încercăm să reducem gazele cu efect de seră, astfel încât să nu mai continuămsă modificăm sistemul climatic. Modificarea s-a produs și de aici nu există decât soluții de adaptare la valurile de căldură, la perioadele cu secetă. De exemplu, în agricultură, alte specii de plante care se adaptează mai ușor la perioadele cu secetă, trebuie să acționăm la aducerea pe scară mare și nu regională a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Autorii raportului „Starea Climei. România, 2024” arată că s-au implementat măsuri la nivel național privind eficiența energetică și promovarea energiei regenerabile, dar lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară subliniază necesitatea unei viziuni integrate. Sectorul energetic este central în această tranziție. Deși combustibilii fosili predomină, există planuri de creștere a capacităților regenerabile și nucleare până în 2050. De asemenea, electrificarea economiei și dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt esențiale pentru atingerea neutralității climatice.

Pe de altă parte, percepțiile publicului sunt mixte. Deși schimbările climatice sunt recunoscute ca problemă, doar 4% dintre români le consideră o prioritate națională, preocupările economice fiind dominante. Conștientizarea impactului asupra agriculturii, apei, economiei și sănătății nu se traduce încă într-o cerere puternică pentru acțiuni climatice.