Muzeul Recordurilor Românești

Muzeul Recordurilor Românești a apărut din dorința de a promova Bucureștiul și România. Găsim aici cele mari colecții de tirbușoane, fiare de calcat, aparate foto de epocă sau obiecte filatelice românești, dar și alte peste 30 de colecții mai mici.

Daniel Onea, 07.11.2024, 16:02

Muzeul Recordurilor Românești a apărut din dorința de a promova Bucureștiul și România. Găsim aici cele mari colecții de tirbușoane, fiare de calcat, aparate foto de epocă sau obiecte filatelice românești, dar și alte peste 30 de colecții mai mici. Obiectele în sine ar putea părea simple atunci când sunt descrise, dar, odată văzute, vor fi percepute ca opere de artă, datorită modelelor speciale și variate.
Alături de Victor Bota, coordonator al acestui muzeu unic și președintele Fundației Rezultate Remarcabile Românești, vom cunoaște câteva dintre colecții și dintre cele mai valoroase obiecte.

„Aceste istorii ascunse, pierdute, ar trebui să iasă la lumină. Și unde poți să le descoperi decât într-un muzeu unde poți să vezi istoria omenirii printr-un singur obiect, tirbușonul sau fierul de călcat, din momentul în care a fost inventat și produs, până în prezent. Toate aceste evoluții sunt acolo. Densitatea pe metru pătrat cred că este unică în lume. Sunt peste 5.000 de metri pătrați de expoziții, dar densitatea este fabuloasă. De exemplu, sunt aproximativ 500 de metri pătrați cu 31.000 de tirbușoane.”

În prezent, Muzeul Recordurilor Românești deține cea mai mare colecție de tirbușoane din lume. Este atestată de Guinness World Records. Totuși, din momentul înregistrării recordului, cu un număr de 23.965 de obiecte, în acest moment, s-a ajuns la o colecție de peste 31.000 de obiecte unicat.

„Când vorbim despre importanța lor, trebuie să înțelegem că acest obiect apare în istorie în jurul secolelor XV-XVI. Sunt consemnări, dar nu s-au păstrat izvoare foarte solide. Practic, primul brevet de invenție este înregistrat în Marea Britanie de preotul Samuel Henshall, în 1795. Acest model al primului brevet se află la noi, dar nu este cel mai important. Există și cel mai important tirbușon istoric din lume. În 1833, vechiul Pod al Londrei, Old Bridge, este demolat, se scot bucăți de oțel și de lemn și este produs acest tirbușon omagial. Are și un mecanism destul de interesant. Nu este un tirbușon cu doar o spiră și un mâner. Are un mecanism care creează o răsucire într-o singură direcție. Pe el a fost scris că a stat în piciorul podului Londrei 656 de ani. După un calcul simplu, înțelegem că, pe la 1100-1200, acel metal a fost introdus în piciorul podului Londrei. Dacă ar spune povești, le-ar spune de dinaintea Tudorilor, pentru că ei de abia până la 1400-1500 devin dinastie. Deci, Tamisa are ce să povestească prin vocea acestui metal în România, despre istoria mondială a tirbușoanelor.”

Veți mai vedea între 3.000 și 5000 de obiecte extrem de rare sau unicat. De exemplu, tirbușoane de secol XVIII, ale familiilor nobiliare din Franța. Însă, vizita continuă cu secția trivetelor. Victor Bota, coordonator al Muzeului Recordurilor Românești și președintele Fundației Rezultate Remarcabile Românești, spune că acesta este un cuvânt inventat.

„Era foarte greu să spui „suportul fierului de călcat”, „suportul uneltelor pentru șemineu”, „suportul pentru cratiță”. Atunci, pentru a găsi un singur numitor comun, am adus în limba română acest cuvânt, „trivete”, de la „trivets” din engleză. Acum câteva sute de ani, doar nobilii aveau tirbușoane și fiare de călcat, iar ele au fost personalizate. Prin urmare arta, designul, forma sunt absolut fascinante. Nu există formă grafică, nu este formă geometrică să nu apară. Dacă o să veniți acolo, o să am o provocare și o să vă rog să vă gândiți la un animăluț și să vedem dacă nu există acel animăluț pe aceste trivete. Foarte rar am descoperit un animăluț pe care să nu-l avem.”

Ajungând la colecția fiarelor de călcat, turiștii își pun adesea întrebarea când a apărut acest obiect. Victor Bota, coordonator al Muzeului Recordurilor Românești și președintele Fundației Rezultate Remarcabile Românești, amintește principiul fierului de călcat, acela de a întinde, de a netezi, care a apărut încă din paleolitic.

„Oamenii au avut nevoie să folosească o bucată de lemn, o bucată de os sau o piatră pentru a întinde pielea animalelor și, apoi, a o folosi ca îmbrăcăminte pur și simplu. Principiul vine de atunci și a urmărit evoluția umanității pas cu pas în perioada neolitică, în perioada bronzului și în perioada fierului, ajungând până în zilele noastre cu caracteristici tehnice extraordinare. Gândiți-vă că există un principiu, cel al energiei. De fapt, Guinnes Book spune că fierul de călcat este un obiect triunghiular, metalic, care acumulează energie și îndreaptă cute. Dar cum acumulează el energie? Pe trivete, direct deasupra focului, pe o sobă de fontă sau, pentru anumite fiare de călcat, se ia o bucată de oțel, se încinge și apoi este introdusă în interiorul fierului de călcat. După fierul electric, este al doilea din punct de vedere al curățeniei. Sunt atât de frumoase, încât, la prima vedere, n-ai spune că sunt un fier de călcat. Sunt adevărate operă de artă și doar experiența de a le vedea vă va convinge de acest lucru.”

Pe de altă parte, colecția filatelică este cea mai mare din lumea privată, expusă oriunde. Există și colecții mai mari de filatelie, dar sunt ale statelor sau ale poștelor respectivelor state, explică Victor Bota.

„Unicitatea acestei colecții stă în faptul că nu sunt decât timbre românești, de la primele emise de statul român și până în prezent, fiecare ediție. Mai mult, această colecție cuprinde zona de prefilatelie, când scrisorile circulau pe teritoriile românești cu timbru sec sau cu sigiliu. Dar importanța acestei colecții impresionante, peste 150 de mii de obiecte filatelice în dezvoltare continuă, stă în faptul că arată fiecare etapă pentru cunoscători, dar și pentru necunoscători. Este un exemplu extraordinar de istorie, ținând cont că acest mic pe text de hârtie cuprinde istoria. De exemplu, în momentul în care un ordin militar sau civil este emis în perioada de regalitate, apar și timbre. Când au existat evenimente speciale în perioada comunistă, Universiada au apărut și timbre. Și personalitățile românești se regăsesc pe timbre. Astfel, poți să înveți istoria României sau internațională doar fiind pasionat de timbre.”

La finalul unei vizite, puteți opta și pentru o degustare a celor mai bune vinuri românești, ocazie cu care puteți rememora istoria fascinantă a tirbușoanelor.