Muncind în România – 15.10.2024
Industria turistică din România caută soluţii, împreună cu instituţiile statului, pentru a atrage mai mulţi angajaţi români, dar şi străini, în condiţiile în care se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă.
Sorin Iordan, 15.10.2024, 16:22
Industria turistică din România caută soluţii, împreună cu instituţiile statului, pentru a atrage mai mulţi angajaţi români, dar şi străini, în condiţiile în care se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă, a transmis Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România, care grupează asociaţii din oraşele Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj şi din judeţele Argeş, Bacău, Dolj şi Neamţ. Secretarul general al Federaţiei, Corina Martin, a declarat că domeniul HoReCa a semnalat nevoia majoră de forţă de muncă încă de dinainte de pandemie, dar restricţiile aplicate în acea perioadă au accentuat această nevoie, ceea ce i-a determinat pe patroni să se reorienteze către atragerea de cetăţeni străini, în special din Asia.
Martin a spus că legislaţia ce guvernează procesul de angajare a lucrătorilor străini trebuie modificată şi îmbunătăţită inclusiv în interesul angajatorului român şi nu doar în cel al salariatului. Sunt încă termene mari de programare şi aşteptare pentru obţinerea dreptului de muncă şi a vizelor pentru intrarea în România pentru această categorie de personal, a menţionat aceasta. Corina Martin a mai spus că, odată intraţi în România, aceşti angajaţi sunt tentaţi să plece către alte ţări din Uniunea Europeană, un alt aspect în dezavantajul antreprenorului român, care a suportat cheltuieli substanţiale în vederea aducerii şi angajării lor în ţară. Ea a precizat că patronii de companii din HoReCa îşi doresc o legislaţie care să îi ajute să recruteze şi să angajeze mai uşor forţa de muncă din străinătate.
Principala problemă a angajatorilor din România o reprezintă deficitul forţei de muncă, a afirmat ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Conform acesteia, companii mai mari sau mai mici din producţie, comerţ sau servicii, dar şi instituţii publice se confruntă în prezent cu o acută lipsă de personal. Este nevoie atât de ingineri, IT-işti, economişti, medici, cât şi de electricieni, sudori, lăcătuşi mecanici, dar şi de poliţişti sau lucrători în serviciile publice de urgenţă. Ministrul a arătat că pentru Ministerul Muncii, una dintre priorităţi este aceea de a întări piaţa de profil şi de a creşte gradul de formare şi ocupare. Oprescu a spus că, în aceste condiţii, este vital ca atât ministerul pe care îl patronează cât şi şi serviciul public de ocupare a forţei de muncă să continue prin politici adecvate să faciliteze perfecţionarea competenţelor angajaţilor, pe de o parte, şi să stimuleze prin subvenţii specifice angajatorii, pe de altă parte, pentru a reduce din costurile pe care le au cu forţa de muncă. Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă a organizat, vineri, la nivel naţional, o Bursă a Locurilor de Muncă pentru Absolvenţi, la care au participat 1.500 de agenţi economici care au oferit peste 28.000 de job-uri atât pentru absolvenţii de studii superioare, cât şi pentru cei fără o astfel de pregătire.
România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene cu una dintre cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante în industrie, construcţii şi servicii, de doar 0,8% din totalul job-urilor, în timp ce media la nivelul UE este de 2,9 procente, reiese din cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social, un proiect al Fundaţiei Friedrich Ebert România. Alături de România, conform statisticilor Eurostat din 2023, pe harta distribuţiei scăzute a locurilor de muncă vacante se regăsesc ţări din Europa de Est şi de Sud ca Polonia (cu 0,9%), Bulgaria (cu 0,8%), Slovacia (cu 1,1%) şi Grecia (cu 1,6%). La polul opus, o rată ridicată a locurilor de muncă vacante se înregistrează în ţări vestice cu economii puternice, precum Austria (4,7%), Belgia (4,6%), Olanda (4,5%) şi Germania (4,1%).
În România, rata şomajului este de 5,6% şi se înscrie în media ţărilor membre ale UE, alături de state vestice precum Belgia, Luxemburg, Danemarca, dar şi de ţări din Europa de Sud şi Est, cum ar fi Slovacia, Cipru, Croaţia şi Estonia. Monitorul Social precizează că tendinţa României spre o rată scăzută a locurilor de muncă vacante trebuie să fie analizată în acord cu nevoia de autonomie şi mobilitate a persoanelor care desfăşoară munci de tip gig prin intermediul platformelor digitale de muncă, sau a persoanelor cu contracte intermitente şi activităţi de freelancing. Rata locurilor de muncă vacante reflectă procentajul posturilor neocupate din totalul locurilor de muncă existente într-o ţară sau într-un sector de activitate.
