Via Danubiana

În România, se lucrează la un traseu ecoturistic care îi va asigura exploratorului experiențe inedite, de la patrimoniul natural și cultural până la peisaje unice în Europa.

Daniel Onea, 27.09.2024, 16:16

În România, se lucrează la un traseu ecoturistic care îi va asigura exploratorului experiențe inedite, de la patrimoniul natural și cultural până la peisaje unice în Europa. Cazanele Dunării, Porțile de Fier, insulele și ostroavele pe care fluviul le formează în curgerea sa, Delta Dunării și spectaculoasele zone de vărsare ale fluviului în Marea Neagră sunt doar câteva dintre punctele de atracție. Proiectul este dezvoltat de Asociația Mai Mult Verde, despre care am aflat de la Alexandra Damian, directoare de comunicare.

„Noi desfășurăm proiecte pe mai multe arii, din 2008, de la anul înființării. Ne dorim să construim o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru oameni și natură în România. Plantăm copaci, ne implicăm în combaterea poluării cu plastic a Dunării, avem un program mare, „Cu Apele Curate”, în care desfășurăm acțiuni de igienizare a malurilor Dunării și ai afluenților săi. Am instalat o serie de bariere plutitoare pe afluenții Dunării pentru a opri deșeurile care parcurg cursul fluviului și al afluenților și, practic, promovăm zone naturale aflate în România, pentru a ne apropia cumva de natură într-un mod în care am uitat în ultima vreme.”

Prin realizarea unui amplu traseu de ecoturism de-a lungul Dunării, turiștii iubitori de zone naturale vor descoperi potențialul enorm pe care zona îl oferă. Totodată, comunitatea locală va putea beneficia de o dezvoltare economică sustenabilă, spune Alexandra Damian, directoare de comunicare la Asociația Mai Mult Verde. Însă cum a apărut ideea proiectului Via Danubiana?

„Ideea proiectului zace de mai mulți ani la noi într-un sertar. Ne-am dorit foarte mult să creăm acest traseu ecoturistic, pentru că știm cu toții că Dunărea oferă experiențe inedite. De la intrarea în România până la vărsarea în Marea Neagră, întâlnim o mulțime de locuri foarte frumoase, un patrimoniu natural și cultural, peisaje unice în Europa, drept pentru care am vrut să scoatem în evidență această zonă mai puțin promovată în România.”

S-au identificat în zonă o serie de arii protejate și situri Natura 2000, iar traseul parcurge zone de păduri de mal, insule, canale și ostroave. În prezent, acestea nu sunt accesibile publicului larg din cauza lipsei de infrastructură și de promovare. În continuare, se vor carta cei peste o mie de km pe care Dunărea îi parcurge în România.

„Vorbim despre cartarea obiectivelor naturale, a obiectivelor culturale, istorice, a gastronomiei locale, tot ceea ce găsim de-a lungul fluviului. În prima etapă am marcat tronsonul care străbate județul Giurgiu pe o distanță de aproximativ 100 de km, o zonă bogată în arii protejate, în situri natura 2000, în obiective cultural-istorice foarte importante și puțin promovate. Traseul pe care noi l-am cartat parcurge, de asemenea, zone de păduri de mal, insule, canale, ostroave pe care iubitorii de natură cu siguranță își vor dori să le descopere. În luna septembrie am instalat prima bornă kilometrică în comuna Găujani, județul Giurgiu, la Centrul Educațional de Tineret. Este unul din capetele acestui traseu. Urmează să amplasăm alte două borne în alte două puncte strategice de pe traseu.”

Traseul oferă o multitudine de variante pentru petrecerea timpului liber, la doar o oră de București. Pentru iubitorii de natură, zona beneficiază de o listă atractivă de specii și poate deveni loc pentru birdwatching și observarea faunei și florei specifice Dunării. De-a lungul traseului se află mai multe arii naturale protejate, cu peste 300 de specii de floră și cu o faună deosebit de bogată, cu specii foarte importante de nevertebrate, păsări, reptile, amfibieni și mamifere.

Din punct de vedere cultural-istoric, există mai multe puncte de interes, necunoscute însă publicului larg și nesemnalizate, cum ar fi ruinele cetății lui Mircea cel Bătrân de la Giurgiu, un bordei istoric sau ansamblul de cazemate de la Slobozia. De asemenea, pentru iubitorii de gastronomie locală, pot fi revitalizate câteva tradiții culinare, precum plăcintele specifice spațiului cultural româno-bulgar riveran Dunării, salatele de ardei sau vinete coapte pe jar sau ciorba de gâscă. Toate detaliile necesare pentru călătoria pe Dunăre sunt deja publicate într-un Ghid al Călătorului, pe care-l veți găsi pe viadanubiana.ro.

„Am lansat deja site-ul. Acolo există coordonate GPS pentru cei care vor să parcurg traseul, pe viadanubiana.ro. Am publicat și un ghid al călătorului în județul Giurgiu. Ne dorim foarte mult ca iubitorii de natură, de plimbări în aer liber, iubitorii Dunării, bineînțeles și al Deltei să vină alături de noi. Având în vedere că noi acum cartăm doar o bucată, 100 de km din cei 1000, se pot implica în diferite feluri astfel încât să putem extinde acest traseu, să putem carta așa cum am cartat județul Giurgiu și celelalte regiuni din lungul Dunării. De asemenea, se pot face donații, se pot cumpăra produse din shop-ul realizat special pentru Via Danubiana. Se pot implica evident ca voluntari în acțiunile pe care le vor organiza și pot deveni, bineînțeles, ambasadori ai noului traseu.”

Pe site-ul vianubiana.ro se găsesc toate posibilitățile prin care iubitorii de natură se pot implica pentru a susține proiectul. Până acum apelurile de voluntariat au avut succes, spune Alexandra Damian, directoare de comunicare la Asociația Mai Mult Verde. S-au înscris și voluntari din afara României.

„Am avut, suntem deschiși și, cu siguranță, vom avea și în continuare voluntari din multe țări, în special din lungul fluviului. Am avut voluntari din Germania, Austria, Ucraina care ne-au ajutat în acțiunile pe care le-am organizat până acum. Cu siguranță, îi așteptăm alături de noi și în viitor.”

Cine a parcurs măcar o dată un tronson de-a lungul Dunării a rămas cu siguranță cu amintiri de neuitat, legate fie de spectacolul oferit de fluviu în anumite porțiuni, fie de vestigiile istorice întâlnite pe traseu sau de bucatele tradiționale preparate cu grijă de localnici. La acestea, se adaugă speciile de păsări și de animale specifice zonei care găsesc pe malurile apei loc de hrană, odihnă sau cuibărit. În plus, tronsonul românesc al Dunării traversează 11 din principalele 28 de arii protejate existente în România.