Muncind în România – 24.09.2024
Cei mai mulţi români cred că imigranţii care vin să lucreze în România reprezintă mai degrabă o oportunitate decât o ameninţare în privinţa ocupării locurilor de muncă, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de INSCOP.
Sorin Iordan, 24.09.2024, 15:26
Cei mai mulţi români cred că imigranţii care vin să lucreze în România reprezintă mai degrabă o oportunitate decât o ameninţare în privinţa ocupării locurilor de muncă, reiese dintr-un sondaj de opinie realizat de INSCOP. Aproximativ 68% dintre persoanele care au răspuns sondajului au spus că imigranţii care vin să muncească în România ajută economia prin preluarea posturilor neocupate. În schimb, 25% consideră că aceştia iau locurile de muncă ale românilor, care sunt nevoiţi să plece la rândul lor în străinătate. Cei mai toleranţi cu imigranţii sunt tinerii de până în 20 de ani, persoanele cu educaţie superioară şi locuitorii capitalei Bucureşti. Sondajul mai arată că circa 67% dintre cei chestionaţi sunt de acord cu acordarea de stimulente financiare pentru ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară, în timp ce aproximativ 31% sunt împotriva unui astfel de idei. Cercetarea a fost realizată în perioada 11-16 septembrie pe un eşantion reprezentativ de 1.102 persoane de peste 18 ani, iar eroarea maximă admisă este de plus +-2,95%.
Numărul cetăţenilor străini care lucrează în judeţul Olt este în creştere, transmite Biroul local pentru Imigrări. Şeful acestei structuri, Cristian Matea, a declarat că cei mai mulţi lucrători sunt originari din ţări din Asia. Astfel, 358 provin din India, 339 din Sri Lanka, 326 din Turcia, 264 din Nepal şi 260 din Vietnam. El a arătat că în perioada 1 ianuarie – 31 august, poliţiştii de imigrări din Olt au asigurat managementul şederii şi rezidenţei pentru 2.601 de persoane, dintre care 2.272 de străini din state terţe şi 329 de cetăţeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene, majoritatea din Italia, Germania şi Spania. Matea a menţionat că în cazul cetăţenilor străini proveniţi din state ale Uniunii Europene cel mai des întâlnit motiv pentru care aceştia vin să locuiască în judeţul Olt este familia, ei fiind căsătoriţi cu români. Cei mai mulţi cetăţeni din şări extra-comunitare lucrează în construcţii, în metalurgie şi servicii. Totodată, a precizat şegul IGI Olt, numărul femeilor este redus, în aceste cazuri fiind vorba de bone, guvernante sau îngrijitoare.
Aproximativ 129.000 de persoane au fost integrate pe piaţa muncii din România în primele 8 luni ale anului, a anunţat Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia a precizat că mai mult de 65.000 dintre angajaţi au peste 45 de ani, iar circa 25.000 sunt tineri. În privinţa ponderii pe sexe, aceasta este de 47 – 53% în favoarea bărbaţilor. O situaţie asemănătoare este şi în ce priveşte repartizarea pe mediul rural şi cel urban. Cât despre nivelul de pregătire, majoritatea celor încadraţi în perioada menţionată au studii liceale, aproximativ 43.000, în timp ce persoanele cu studii superioare au fost aproximativ 13.500. Un clasament al localităţilor arată că cei mai mulţi nou angajaţi provin din Bucureşti, urmaţi de cei din judeţele Braşov, în centru, şi Timiş, în vest.
Convorbirile telefonice dintre un salariat din România şi un reprezentant al angajatorului pot fi folosite ca probe în litigiile de muncă, chiar dacă este vorba de o înregistrare făcută fără acordul sau informarea prealabilă a interlocutorului a decis Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a răspuns astfel unei solicitări a Curţii de Apel din Bucureşti privind dezlegarea unor chestiuni de drept. Judecătorii Înaltei Curţi pun însă condiţia asigurării unui just echilibru între dreptul la probă şi dreptul la viaţa privată, în sensul că încuviinţarea probei trebuie să fie indispensabilă şi strict proporţională cu acest scop.
