Niko Becker, Tânăra Speranță de la Gopo
Pentru rolul Dumitru din filmul Spre nord, în regia lui Mihai Mincan, actorul Niko Becker a obținut anul acesta Premiul Gopo, la categoria Tânără speranță.
Corina Sabău, 21.09.2024, 12:00
Pentru rolul Dumitru din filmul Spre nord, în regia lui Mihai Mincan, actorul Niko Becker a obținut anul acesta Premiul Gopo, la categoria Tânără speranță. Niko Becker și-a început cariera pe scena Teatrului German de Stat din Timișoara și la 15 ani a jucat în filmul „Un pas în urma serafimilor”, în regia lui Daniel Sandu. În 2021, regizorul Eugen Jebeleanu i-a încredințat rolul lui Treplev din spectacolul Pescăruşul de Cehov, intrat ulterior în repertoriul TNB Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti. Actorul a colaborat și cu regizoarea Carmen Lidia Vidu, în Sentimentul fragil al speranței jucând rolul unui tânăr care suferă de schizofrenie și se luptă în egală măsură cu boala și cu stigma.
Din 2023, tânărul actor a devenit cel mai nou membru al valoroasei echipe a Teatrului Odeon din Bucureşti, prezentat publicului odată cu premiera spectacolului regizat de Teodora Petre, O casă deschisă. “Spre nord”, primul lungmetraj regizat de Mihai Mincan, bazat pe o poveste reală și coproducție europeană între cinci țări, spune povestea lui Joel, un marinar filipinez religios, care lucrează pe o navă transatlantică, unde îl descoperă pe Dumitru, un pasager clandestin ascuns printre containere. Descoperirea lui Dumitru îl pune pe Joel într-o situație limită, care-l forțează să-și reevalueze legătura cu prietenii și credința. Cum a spus regizorul Mihai Mincan, “Spre Nord” e “un film despre frică, un film despre încrederea în celălalt, un film despre capacitatea sau incapacitatea de a-ți lăsa viața în mâinile unui necunoscut, dar și despre relația noastră cu Dumnezeu”.
Am vorbit cu Niko Becker despre pasiunea sa pentru actorie pornind de la rolul pe care îl interpretează în thrillerul psihologic “Spre Nord”, film câștigător al Premiul Criticii la Biennale di Veneția – Bisato D’Oro, pentru Cel Mai Bun Film, și prezent în selecțiile festivalurilor internaționale importante.
“Eu m-am înțeles foarte bine cu echipa și nu mă refer doar de actori. Acesta fiind și debutul meu într-un rol principal, eram cumva într-o zonă de disconfort, aveam multe nesiguranțe. În același timp îmi propusesem foarte mult. Iar experiența pe care o aveam din teatru ajuta, evident, dar filmul și teatrul sunt arte diferite și lucrurile nu se suprapun perfect. Există această diferență concretă mai ales în felul în care se materializează la final, pentru că filmul rămâne pe peliculă. Asta pune presiune pe tine, ca actor, când te gândești că ceea ce faci tu pe set rămâne imprimat. Și este puțin stresant gândul ăsta, că felul în care joci rămâne, pe când în teatru, chiar dacă o seară este mai proastă, ai posibilitatea de a recrea rolul.
Dar cum spuneam și în teatru există mereu riscuri, pentru că putem avea momente mai proaste. Eu rareori ies de la un spectacol și sunt mulțumit, mi se pare de cele mai multe ori că putea fi mai bine, că puteam juca mai nuanțat. Și cred că e normal să vrei de fiecare dată mai mult, dacă ne mulțumim cu ce avem, într-un fel intrăm într-o oarecare delăsare, ajungem să ne plafonăm. Revenind la film, dacă eu știu că secvența pe care o joc – după câteva duble – se imprimă, reușesc să-mi folosesc mult mai mult intuiția și celelalte calități. Mi se pare că sub presiunea momentului, în film pot să dau mai mult din mine.”
Nico Becker ne-a spus și cum și-a compus, cu ajutorul regizorului Mihai Mincan, rolul din „Spre Nord”, cel al lui Dumitru, tânărul urcat clandestin pe vasul pe care lucrează filipinezul Joel.
” Când am pregătit rolul, m-am focalizat pe elementele separate din care se compune starea personajului. M-am gândit la cum este să simți toate senzațiile prin care trece Dumitru, să-ți fie foame, sete, să simți frigul, să te temi când auzi un zgomot puternic. Au fost toți acești stimuli exteriori pe care am încercat să-i exprim prin intermediul corpului și ajutându-mă de tehnicile actorului Mihail Cehov, care au fost foarte utile. La fel, am lucrat mult și la fundamentul psihologic al personajului. Evident, scenariul m-a ajutat foarte mult, totul pornește de la scenariu. Pentru mine este esențial să înțeleg cât mai bine textul, să înțeleg despre ce e vorba, care sunt circumstanțele, situațiile, care sunt scopurile personajelor și conflictul care apare între ele și ceilalți, dar și conflictul cu ele însele. Cred că în felul acesta ajungi să aprofundezi cel mai bine personajul pe care îl interpretezi, găsind conflictul din întreaga poveste și din secvențele care o compun. După ce identific asta, completez personajul folosindu-mi imaginația și experiența.”
Unul dintre cele mai recente roluri interpretate de Nico Becker este cel al jurnalistului Krzysztof Zieliński în „Neliniște”, de Ivan Vîrîpaev, regia Bobi Pricop. „Neliniște”, spectacol în care Nico Becker o are ca parteneră pe extraordinara Dorina Lazăr este, în primul rând, „un spectacol despre relația dintre artă și viață, dintre creație și creator, dintre dragoste, Dumnezeu și toate lucrurile cărora încercăm să le dăm un sens (tocmai prin credință, artă sau dragoste). La fel ca viața, teatrul este și provoacă neliniște; fiecare dintre noi este un ghem de neliniști pe care arta, sub toate formele ei, încearcă, și poate chiar ajută, să (ni) le descâlcească” spune Bobi Pricop.