Povestea vinului în România
Traseele și tururile cramelor românești sunt axate pe un singur obiectiv: cunoașterea regiunilor dedicate producției de vin și degustarea vinurilor.
Daniel Onea, 19.09.2024, 16:23
Traseele și tururile cramelor românești sunt axate pe un singur obiectiv: cunoașterea regiunilor dedicate producției de vin și degustarea vinurilor. Turiștii pot participa la degustări, pot face tururi ghidate în crame și podgorii, se pot caza în regiunile viticole și, nu în ultimul rând, se pot bucura de experiențe culinare extraordinare. Orice perioadă a anului are farmecul ei, însă perioadele cele mai solicitate sunt între mai și octombrie. Atunci, temperaturile de afară le permit turiștilor să se bucure și de alte experiențe în afară de cea a vinului.
Am aflat de la Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România, că există un trend ascendent în ultimii ani în ceea ce privește această formă de turism. Mai mult decât atât, oferta s-a diversificat. „Bineînțeles că, în sens strict, enoturismul, înseamnă vizita la cramă, dar totodată, în ultimii ani, mai ales după pandemie, turismul viticol a început să capete și alte conotații. El nu mai înseamnă doar vizita la cramă, ci și posibilitatea de a te bucura de o altfel de experiență alături de degustare. Vorbim aici despre organizarea unor concerte muzicale în vie, a unor picnicuri în vie, serate muzicale, piese de teatru, concerte, petreceri tematice cu focuri de tabără, care se lasă până târziu, mai ales dacă vorbim despre cramele care au și capacitate de cazare. Astfel, turiștii pot înnopta la cramă după vizita acesteia.”
Alături de Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România, ne începem călătoria din Podgoria Dealu Mare, care este foarte aproape de București. „Am început cu această regiune pentru că este foarte aproape de București, unde există un număr foarte mare de persoane. Cei care vor să evadeze din capitală au posibilitatea, la o aruncătură de băț, să meargă și să se bucure de o experiență enoturistică. Este considerată și regiunea cu numărul cel mai mare de crame. Este o zonă foarte compactă, cramele fiind la foarte mică distanță. Și atunci și activitățile enoturistice pot fi diverse și multe. Tot aici vorbim despre crame care sunt construite recent, dar și despre crame cu istorie bogată. Vorbim despre crama care este cunoscută pentru producerea vinului spumant și furnizor al casei legale. De asemenea, aici avem și capacitate de cazare. Putem porni cu un tur al cramei, cu o degustare a vinurilor spumante și, tot în această zonă, vorbim și despre o altă cramă, cu o istorie bogată și ea, care a fost proprietate regală, aparținând principelui Nicolae al României și soției acestuia. Această cramă și-a dezvoltat foarte multe pachete enoturistice. Avem cazare, se pot organiza petreceri tematice cu „wine and food pairing”, există și chef personalizat, care poate să ofere o experiență personalizată. Sunt inițiative care au fost luate de sine stătător de crame, dar totodată și inițiative pornite prin unirea forțelor cramelor din această regiune.”
În continuare, ne îndreptăm spre estul României, spre Moldova, și ne oprim în zona Vrancei. Aici găsim o cramă cu o tradiție lungă în vinificație, dar modernizată în ultimii ani, într-un peisaj de vis. Această cramă oferă și cazare, iar cei care doresc să petreacă mai mult timp aici pot beneficia de multiple experiențe.
„Pe lângă faptul că se pot bucura de degustare și de vinurile locale, pot rămâne pentru câteva zile, pot merge cu bicicleta prin vie, se pot organiza picnicuri, împătimiții de sport pot rămâne chiar peste seară pentru un joc de tenis. Dacă vremea este prietenoasă, avem și piscină. Apoi, mergând mai departe spre Moldova, găsim în zona Iașului o cramă cu o istorie bogată. Este crama care produce vinuri numai din soiuri autohtone: Frâncușă, Grasă de Cotnari. Așadar, enoturismul nu înseamnă doar de gustarea propriu-zisă. Nu o spun doar eu, o spun chiar și inițiativele la nivel european care demarează Drumul Vinului – Iter Vitis, drumul cultural al vinului. Asta înseamnă că îmbinăm vinul cu povestea culturală a locului. În zona Moldovei, vorbim despre vinurile locale, dar, totodată, aproape, se află și civilizația Cucuteni. Turiștii pot vizita, pot afla povestea locului, despre civilizația Cucuteni, care se știe că este cea mai veche civilizație din Europa.”
Programul de vizită la cramă trebuie organizat din timp. Este un tip de turism care se poate realiza pe tot parcursul anului. De exemplu, dacă vrem să ne bucurăm de peisajul naturii, de vie, perioada optimă ar fi toamna sau primăvara, când putem să ne bucurăm de miros, de parfum, de peisajul verde. De asemenea, putem merge și în anotimpul rece, însă turul cramei va fi limitat la experiența din interior, după cum am aflat de la Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România.
„Cei care doresc să meargă la cramă și să se bucure de experiență trebuie să sune și să facă o programare în prealabil pentru a fi sigur că există cineva la cramă care îi primește. De asemenea, după ce ați ajuns la cramă, povestea începe cu turul cramei, cu povestea locului. Se precizează modul în care au fost obținute vinurile, modalitatea de producere a vinului, pornind din vie până la produsul final. Se merge și în zona de îmbuteliere pentru a se vedea modul în care sunt îmbuteliate sticlele și, nu în ultimul rând, vizita mult așteptată în zona de butoaie, iar degustarea de multe ori are loc și în zona de butoaie sau în sala destinată exclusiv degustării. Asta depinde de la cramă la cramă, dar, totodată, depinde foarte mult și de experiența pe care și-o dorește turistul.”
Alexandra Gălbează, fondatoarea Asociației de Enoturism din România a organizat Forumul de Enoturism și anunță alte proiecte interesante. „Următorul eveniment estimăm să fie în primăvara anului 2025. Este un eveniment dedicat exclusiv acestui tip de turism, în care ne dorim să invităm reprezentanți atât ai cramelor, agențiilor de turism, dar totodată și ghizi de turism, pentru a putea a ne gândi împreună la ceea ce se întâmplă și ceea ce este necesar a se dezvolta pe acest segment în România. Totodată, dorim să realizăm și o rută a vinului la nivel național, bineînțeles, cu aplicabilitate și pe regiunile principale ale țării, pentru ca ulterior să putem să integrăm acest traseu în ruta culturală Europeană.”
Foarte mulți turiști sunt în căutarea autenticității, a vieții liniștite, autohtone, și sunt bucuroși să descopere faptul că în România încă există tradiții și gastronomie locală. Sunt foarte încântați de vinurile românești, mai ales de solurile autohtone. Toate acestea, completate cu oferta de cazare la standarde ridicate fac ca vizita la crame să se transforme într-o experiență de neuitat.