Compensații pentru energie?
România va solicita UE compensaţii pentru diferenţele semnificative de preţ la energie între vestul şi estul continentului.
Mihai Pelin, 13.09.2024, 11:59
România va solicita UE compensaţii pentru diferenţele semnificative de preţ la energie între vestul şi estul continentului, susține ministrul de resort, Sebastian Burduja. El a explicat că aceste diferenţe ar fi fost cauzate de o producţie hidro mai mică în ţară din cauza secetei, dar şi de probleme de interconexiune, care nu au permis exportul de energie mai ieftină din vest către est. În plus, România sprijină energetic Republica Moldova şi Ucraina, iar toate aceste elemente creează o presiune pe preţurile din țară.
Sebastian Burduja a adăugat că solicitarea va fi făcută Consiliului de Miniştri, la nivel european, şi a arătat că speră ca România să fie compensată pentru aceste diferenţe de preţ. El a subliniat că susţine foarte mult extinderea pieţei unice. În prezent, România plătește un preț de aproape 150 de euro/ MWh, cu mult peste media europeană de aproape 102 euro/ MWh.
Prețul este resimțit cu atât mai mult cu cât țara se confruntă cu obstacole semnificative legate de diversificarea mix-ului energetic și îmbunătățirea eficienței energetice, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene privind Uniunea energetică. Situația este valabilă și la nivel european, chiar dacă documentul arată că s-au înregistrat progrese semnificative privind energia din surse regenerabile.
Mixul energetic al României rămâne puternic dependent de combustibilii fosili, care reprezintă 71% din consumul total de energie, ușor peste media UE de 69%. Mix-ul de electricitate al țării este dominat de sursele regenerabile (42,4%), urmate de combustibilii fosili (37,6%) și energia nucleară (19,9%).
Pentru a-și asigura securitatea energetică, România operează șase facilități de stocare a gazelor cu o capacitate totală de 3,1 miliarde de metri cubi, echivalentă cu 31% din consumul anual de gaze. Până la mijlocul lunii august, aceste depozite au fost deja umplute, protejând bine țara pentru iarna care urmează.
România este angajată să își extindă capacitatea nucleară pentru a atinge țintele climatice ale UE și pentru a-și întări securitatea energetică. Sunt în plan construirea a două noi reactoare (CANDU), fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MWe, pentru a completa facilitățile nucleare existente. În ciuda progreselor, România se confruntă cu provocări de integrare și conformare. Piețele angro de electricitate și gaze ale țării sunt puternic influențate de intervenții guvernamentale care depășesc cadrul de urgență al UE.
Totodată, contoarele inteligente, un instrument critic pentru sporirea flexibilității pieței, sunt instalate în doar 23% din gospodăriile românești, indicând necesitatea unor îmbunătățiri în ceea ce privește asigurarea eficienței energetice. Conform raportului, sărăcia energetică rămâne o preocupare majoră în România. În 2023, 13,6% din oameni au întâmpinat dificultăți în plata facturilor de utilități, iar 12,5% nu au reușit să își încălzească locuințele în mod adecvat în timpul iernii, subliniind necesitatea renovării accelerate a clădirilor și a măsurilor sociale țintite.