Emanuel Pârvu, premiat la Cannes

Filmul românesc „Trei kilometri până la capătul lumii", selectat în competiţia oficială pentru Palm D'or la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, a câştigat Queer Palm, un premiu alternativ acordat în fiecare an unui lungmetraj care abordează „personaje sau tematică LGBTQ".

Corina Sabău, 07.09.2024, 10:47

Filmul românesc „Trei kilometri până la capătul lumii”, selectat în competiţia oficială pentru Palm D’or la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes, a câştigat Queer Palm, un premiu alternativ acordat în fiecare an unui lungmetraj care abordează „personaje sau tematică LGBTQ”. De la înfiinţarea sa, în 2010, Cannes Film Festival Queer Palm a recompensat filme memorabile care reflectă diversitatea. Premiul i-a fost înmânat regizorului Emanuel Pârvu de către cineastul Lukas Dhont care a citit şi motivaţia juriului: „O descompunere dură şi preţioasă a unui sistem al violenţei. Perspectiva sa dezvăluie încet lumea patriarhală în care au crescut personajele noastre în care spaţiul de a exista pe deplin este făcut imposibil de structurile ideilor adânc înrădăcinate. În acest film hipnotizant, oamenii par să fie ţinuţi de sfori care îi îndepărtează de lumină, până când unii dintre ei încep să se elibereze”.

Alături de regizorul Emanuel Pârvu, au pășit pe covorul roșu actorii Bogdan Dumitrache, Valeriu Andriuță, Ciprian Chiujdea și Ingrid Micu-Berescu. (de scos fraza asta! Premiera românească a filmului “Trei kilometri până la capătul lumii” va avea loc la TIFF Festivalul Internațional de Film Transilvania (14-24 iunie, Cluj-Napoca). “Trei kilometri până la capătul lumii” încheie trilogia începută cu “Meda sau Partea nu prea fericita a lucrurilor” (2 premii la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2018, pentru cel mai bun regizor și cel mai bun actor principal-Șerban Pavlu), debutul în lungmetraj al lui Emanuel Pârvu, și continuată cu filmul “Marocco” (selectat la Festivalul de la San Sebastian 2021).

Emanuel Pârvu: ”Totuși n-aș putea spune că este o încheiere definitivă, în sensul că nu mă voi apropia vreodată de acest subiect. Din punctul meu de vedere, este un cerc se încheie odată cu această ultimă dezbatere, dar cred că discuția pe care o lansez poate continua la nesfârșit. Iubirea dintre copii și părinți, cea mai puternică formă de iubire din punctul meu de vedere, râmâne un teritoriu de explorat la nesfârșit. Totuși, nu-mi dau seama dacă ceea ce aș putea face în viitor pe tema respectivă s-ar potrivi cu filmele pe care le-am făcut până acum. Pot să spun că m-am luptat foarte tare cu subiectele astea, mi-au plăcut foarte mult. Evident că preocupările mele vor rămâne tot în zona asta, mă preocupă legăturile dintre oameni, asta vor dezbate filmele mele, dar căutând alte modalități. Această legătură copil- părinte n-a fost un subiect simplu, a fost un subiect care m-a consumat foarte mult, care m-a ținut treaz nopțile, care mi-a chinuit viața interioară. De aceea, după această trilogie e foarte binevenită o pauză. Cred că și perioadele acestea își au rostul lor, nu ne putem consuma continuu. “

Emanuel Pârvu a regizat numeroase piese de teatru înainte de a trece la film, piesa lui de debut, „Sector S” primind o nominalizare la Premiile UNITER. Este și un foarte talentat actor, interpretând memorabil roluri în filme ca „Bacalaureat” (regia Cristian Mungiu), „Portretul luptătorului la tinerețe” (regia Constantin Popescu), „Aniversarea” (regia Dan Chișu), „Miracolul” (regia Bogdan Apetri), Familiar (Călin Peter Netzer). Tema sa de doctorat este dedicată structurilor dramaturgice și de câțiva ani Emanuel Pârvu predă la Facultatea de Arte a Universității Ovidius din Constanța.

Emanuel Pârvu: ”Niciodată nu fac două proiecte în paralel, nu pot să mă concentrez la un rol și să am un proiect de regie în același timp. Știu că există colegi de-ai mei care pot face asta, dar mie nu-mi iese, îmi place să mă focusez pe un singur lucru și să mă dedic total acelui proiect. De asemenea, țin foarte mult și la activitatea mea pedagogică. Împreună cu actorul Adrian Titieni și cu Daniela Vitcu, decanul Facultății de Arte a Universității Ovidius din Constanța, am creat primul și singurul masterat de actorie de film din România. Mi se pare foarte important că acest masterat a luat naștere în cadrul unei universități de stat, țin foarte mult la ce se întâmplă acolo și la întâlnirile cu studenții. Poate și pentru că am un copil de paisprezece ani, mă interesează foarte tare generațiile care urmează.

Pentru că ar trebui să ne amintim, în ultimii douăzeci de ani, din România doar sportul și filmul au avut parte de succes internațional. Simona Halep, Cristina Neagu, David Popovici și regizorii de film au cunoscut succesul internațional la cel mai înalt nivel, de vârf. De aceea îmi și propun să investesc în activitatea mea pedagogică, pentru că mă interesează ce se întâmplă cu viitorul țării. Mă interesează foarte tare felul în care vor evolua tinerii, îmi doresc să nu fim considerați niște cetățeni de mâna a doua, folosiți doar la cules căpșuni sau sparanghel. Eu, personal, am o mare doză de mândrie că sunt român și mă interesează viitorul țării și ce se întâmplă cu sistemul de educație. Cred că poate fi construi mult bine prin oameni, cred că în felul acesta ne putem dezvolta ca societate.”

Filmul „Trei kilometri până la capătul lumii” este produs de Asociația FAMArt. Scenariul este semnat de Emanuel Pârvu și Miruna Berescu, imaginea de Silviu Stavilă, montajul de Mircea Olteanu, iar scenografia și costumele sunt realizate de Bogdan Ionescu.