Omul Aman – Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane
Muzeul Municipiului București (MMB) aduce în atenția publicului iubitor de artă o nouă propunere expozițională la sediul muzeului de la Muzeul Theodor Aman: „Omul Aman. Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane”.
Ion Puican, 26.08.2024, 16:16
Muzeul Municipiului București (MMB) aduce în atenția publicului iubitor de artă o nouă propunere expozițională la sediul muzeului de la Muzeul Theodor Aman: „Omul Aman. Înscrisuri, marafeturi și alte fasoane”. Theodor Aman (1831-1891) a fost pictor, grafician, sculptor, pedagog și academician român, întemeietorul primelor școli românești de arte frumoase de la București și Iași. Tot el a fost inițiatorul primelor saloane de artă din România. Este considerat primul artist modern în adevăratul sens al cuvântului din istoria plasticii românești. Despre expoziția de la Muzeul Aman am stat de vorbă cu curatorul acesteia, istoricul de artă Greta Șuteu:
„Evenimentul expozițional al acestui an la Muzeul Theodor Aman este o premieră, pentru că nu aduce în atenția publicului creații ale lui Theodor Aman, ci încearcă să deslușească unele aspecte care ni-l pot dezvălui pe omul Aman.”
Cum a fost realizată expoziția „Omul Aman” ne spune Greta Șuteu:
„Avem șansa ca patrimoniul muzeului să dețină diverse obiecte personale ale artistului și ale familiei sale, lăsate de doamna Aman încă din 1904, când a dat casa și toată colecția de artă în vederea deschiderii muzeului. Cu ajutorul acestor obiecte, care în marea lor majoritate au stat doar în depozite, am putut reconstitui diverse ipostaze ale omului Aman, din care să încercăm să dezvăluim diverse profiluri.”
Care sunt fațetele personalității artistului Theodor Aman care pot fi descoperite în expoziție și cum acestea sunt prezentate publicului vizitator? Ne spune Greta Șuteu:
„Aș începe cu profesorul Aman, dacă este să o luăm cronologic. Profesorul Aman, care, ca fondator al Școlii de Artă și profesor al primilor noștri maeștri de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, ni se dezvăluie în expoziție, în principal prin intermediul unor texte, a unor fragmente de corespondență între el și studenții lui, care sunt absolut fermecătoare. Din care descoperim și un profesor serios, dar și foarte apropiat de studenții lui și niște studenți care sunt fascinați de profesorul lor, pe care îl iubesc și îl respectă enorm.
De asemenea, este un alt aspect mai puțin cunoscut despre Aman, îl dezvăluim aici pe poetul Aman, poetul, împreună cu sculptorul Aman, și el mai puțin cunoscut, prin intermediul unor poezii care au fost publicate în „Noua Revistă Română”. Avem această surpriză să vedem că, pe lângă pictură, face și sculptură și cine este vizitator al muzeului știe că era și un muzician care cânta la violoncel. Ori acum îl descoperim și ca poet.
De asemenea un aspect tot interesant, în fond foarte uman, omul de lume Amman, care în această casă spectaculoasă ținea niște seri muzicale, dar și niște baluri, în general baluri mascate, la care lumea bună a capitalei venea și despre care scriau ziarele mondene ale timpului. Avem fragmente din acele ziare în care apăreau cu lux de amănunte evenimentele petrecute. Un alt aspect interesant este colecționarul Aman. În principal, avem o colecție importantă de obiecte orientale. Și un alt aspect interesant este cel care cumva ni-l prezintă pe proprietarul Aman, cel care construiește această casă spectaculoasă.
Încheiem cumva cu personalitatea Aman, care s-a dovedit a fi un stâlp al societății în care a trăit. Nu a fost un pictor oarecare, dar ce este cel mai important este că avem expus proiectul lui Theodor Aman pentru Coroana Regală a României, coroana de oțel.”
