Aderarea Republicii Moldova la UE
UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor de neclintit pentru Republica Moldova. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu fosta republică sovietică.
Mihai Pelin, 26.06.2024, 09:20
Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și trei luni mai târziu i s-a acordat statutul de țară candidată. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare cu fosta republică sovietică. Consiliul European a salutat progresele substanțiale înregistrate în atingerea obiectivelor care stau la baza statutului său de țară candidată, în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al desfășurării de atacuri hibride împotriva Republicii Moldova.
Totodată, Consiliul a recunoscut că Republica Moldova a demonstrat un angajament clar față de procesul său de reformă. Pentru a continua să înainteze pe calea aderării, progresele durabile și tangibile în materie de reforme, în special în domeniul statului de drept, al justiției și al drepturilor fundamentale, sunt de o importanță crucială pentru fosta republică sovietică.
În luna mai, Republica Moldova și UE au semnat la Bruxelles, Parteneriatul pentru Securitate și Apărare, Moldova fiind primul stat cu care UE semnează un astfel de document. Acordul va ajuta Chișinăul să-și consolideze capacitatea de apărare, să-și sporească securitatea cibernetică și să contracareze tentativele Rusiei de a se implica în procesele democratice din Republica Moldova, în special în alegeri. După invazia Rusiei asupra Ucrainei în 2022, Moscova și-a activat toate instrumentele războiului hibrid și asupra Republicii Moldova pentru a o destabiliza.
Potrivit analiștilor, ținta de bază a Kremlinului este răsturnarea ordinii constituționale în Republica Moldova și propulsarea la conducere a unei grupări loiale Moscovei. În acest context, autoritățile de la Chișinău organizează, simultan, alegeri prezidențiale și un referendum pentru aderarea la UE în luna octombrie.
Actuala președintă, pro-europeana Maia Sandu, şi-a exprimat oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat și potrivit sondajelor, ar putea fi realeasă în al doilea tur al scrutinului. „Obiectivul nostru este ca Moldova să fie gata să adere la UE până în 2030”, spune Maia Sandu.
În ceea ce privește referendumul, peste 50% din cei chestionați se pronunță pentru aderarea Rep.Moldova la UE. Pe de altă parte, la mijlocul anului viitor sunt programate alegeri parlamentare, unde există riscul ca forțele pro-ruse să se coalizeze pentru a încerca să preia puterea. Elena Prus, prorector la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (Chișinau) a oferit mai multe amănunte despre parcursul european al Chișinăului:
“Sunt moldoveni care sunt pro-europeni și sperăm că aceasta este marea majoritate. Și am lucrat, Republica Moldova a lucrat de atunci, de când s-a format Rep. Moldova.
S-a lucrat foarte mult în această direcție de reorientare, de revenire la valorile europene, dar bineînțeles că riscurile există în continuare, sunt obstacole foarte mari, care ne vin din fostele imperii. Ele cotinuă să se mențină. Ele continuă să se activeze. Ele continuă să se suprapună peste discursul nostru european și ele sunt, dar acest lucru nu înseamnă să refuzăm opțiunea aceasta europeană. Acest lucru înseamnă mai mult decât atât, înseamnă să mergem în continuare, să o întărim pe toate căile, să facem această opțiune viabilă prin toate mijloacele și pe toate palierele, prin toate dimensiunile pe care Europa ni le propune.
S-a lucrat foarte mult în acești ani, guvernul Maiei Sandu, parlamentarii au lucrat foarte mult, iar eforturile lor în diferite domenii sunt consistente. Încă sunt lacune, încă e destul de mult de făcut, direcția este stabilită și ne bucurăm că și acesta a fost un efort nemaipomenit făcut de actuala guvernare.”
Nu trebuie uitată regiunea separatistă Transnistria, o fâșie de pământ la frontiera cu Ucraina cu o suprafaţă totală de aproximativ 4.100 de kilometri pătraţi. Republica Moldova îşi propune să reintegreze această regiune separatistă, susţinută de Rusia, înainte de a adera la UE.
Transnistria a ieşit, de facto, de sub controlul autorităţilor centrale după un conflict armat soldat cu sute de morţi şi tranşat odată cu intervenţia trupelor Moscovei de partea rebelilor, în 1992, la niciun an de când Chișinăul își proclamase independența.
Peste 1.500 de militari rusi încă se află în această regiune, care aparține Republicii Moldova, pentru a păzi uriașele depozite de armament și muniție din perioada sovietică.
