De la deficitul bugetar la măsuri sociale
În România, cifrele privind deficitul bugetar arată, după primele patru luni din acest an, un sold negativ de aproape 58 de miliarde de lei (circa 11,6 miliarde de euro).
Corina Cristea, 28.05.2024, 11:44
În România, guvernanții au o sarcină nu tocmai ușoară: într-un an superelectoral trebuie să identifice soluții financiare într-o țară aflată de câțiva ani în deficit excesiv. Sunt de respectat anumite rigori pentru a nu fi depășite limite asupra cărora sunt ațintiți ochii Bruxellesului, iar încercarea de a găsi un numitor comun între acestea și funcționarea în condiții cât mai bune a țării a condus la construirea unui buget de stat cu un deficit de 5% din PIB în acest an, în scădere faţă de cel de anul trecut, de 5,68%.
Datele publicate acum de Ministerul de Finanțe arată că deficitul bugetar a urcat deja în primele patru luni la 3,24% din Produsul Intern Brut, cu 2 procente mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Statul a avut venituri de aproape 183 de miliarde de lei (circa 37 miliarde de euro) – mai mari cu 15% în ritm anual, inclusiv din TVA, impozit pe profit și pe salarii. Dar au crescut și cheltuielile cu 29% – în principal cele salariale, pentru asistență socială și cele pentru bunuri și servicii – suma ajungând la aproximativ 240 de miliarde lei (circa 48 de miliarde de euro). Deficitul pe aprilie a fost influenţat, în bună parte, spune ministerul de resort, de plata în avans a 9 miliarde de lei (circa 1,8 miliarde de euro), reprezentând valoarea totală a pensiilor distribuite înaintea minivacanței de 1 Mai și de sărbătorile pascale.
Atenția guvernanților trebuie să rămână sporită în continuare, cu atât mai mult cu cât România urmează să se alinieze, de la 1 iulie, directivei europene privind stabilirea salariului minim brut pe ţară, care presupune că angajaţii cu venituri mici vor fi plătiţi cu cel puţin jumătate din salariul mediu pe economie.
Majorarea salariului minim pe economie la 3.700 de lei (circa 740 de euro) de la 3.300 de lei în prezent (circa 660 de euro) se va afla pe agenda Guvernului în această săptămână. Iar valoarea care nu va fi supusă niciunui fel de taxe se va mări, de la 200 de lei cât este în prezent la 300 de lei. Deciziile au fost stabilite în cadrul coaliției PSD-PNL aflată la guvernare, care a stabilit și o plafonare la 20% a adaosurilor comerciale pentru produsele comerciale fabricate în România. Se așteaptă ca executivul să vină cu o decizie în acest sens în perioada imediat următoare.
Premierul Marcel Ciolacu: “Acel concept a fost implementat în Franța, pe aceeași logică, astfel încât producătorii autohtoni să fie protejați. În România noi nu avem nici un sistem de retail majoritar cu capital românesc. Lucru care s-a întâmplat, de exemplu, în Polonia. Și atunci trebuie să cauți soluții astfel încât să-i protejezi pe producătorii autohtoni. Pentru că retailerul poate impune anumite adaosuri.”
PSD și PNL au mai discutat și despre reducerea cheltuielilor bugetare prin limitarea acestora doar la strictul necesar, aceasta până la prima rectificare bugetară din acest an.