Obezitatea, o realitate dură

Consecință a stilului de viață, obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, este în același timp, sau în primul rând, o problemă de sănătate asociată frecvent cu diverse complicații precum diabetul de tip doi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și unele tipuri de cancer.

Corina Cristea, 24.05.2024, 16:15

Consecință a stilului de viață, obezitatea nu este doar o problemă de aspect fizic, este în același timp, sau în primul rând, o problemă de sănătate asociată frecvent cu diverse complicații precum diabetul de tip doi, bolile cardiovasculare, accidentul vascular cerebral și unele tipuri de cancer. Regimul alimentar, sportul și un somn de calitate se numără între soluțiile de contracarare indicate de specialiști. Despre acestea a vorbit la Radio România și lector universitar doctor Lygia Alexandrescu, specialist în nutriție, care mizează pe echilibru:

“Prima școală este mama când vine vorba de alimentație și acel bun simț. Nu trebuie să avem știința nutriției, nu trebuie să avem știința biochimiei alimentului. Trebuie să știm că avem de consumat energie si trebuie să-i dăm corpului combustibil, benzină de bună calitate. Și asta se poate face cu alimente foarte apropiate de natură, cât mai puțin procesate. Cumpăratul gata gătit evident că va conduce la creștere în greutate, pentru că are și multă sare, e și prăjit în cine știe ce, știm foarte bine că tot ceea ce e gata cumpărat nu are calitatea inițială a alimentului. Totul se întoarce la educație. Așa cum spun chinezii: dacă vrei să ai o generație sănătoasă educă 30-40 de ani populația și apoi vei avea o generație sănătoasă.”

Datele prezentate de OMS relevă o realitate dură – obezitatea este o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Iar România nu face excepție – peste 60% dintre români se luptă cu kilogramele în plus. Ce putem face pentru a ameliora situația? Din nou, Lygia Alexandrescu:

“Noi avem nevoie de hrănire. Termenul de dietă a apărut în Grecia antică, atunci când se definea stilul de viață numit daiata ca un ansamblu de noțiuni care implicau somnul, deci odihna, hidratarea, hrana, mișcarea, starea de bine. Toate acestea formează dieta. Noi când spunem în momentul acesta dietă ne referim la mâncare și nu la ce mâncăm, ci la ce nu mâncăm. Când vorbim deaspre dietă vorbim despre restricție, lucru care este total fals.

Dacă vorbim despre hrană trebuie să vorbim despre ce ne trebuie nouă, ce ne ține nouă celula sănătoasă și atunci într-adevăr personalizarea este foarte importantă. Sunt o grămadă de criterii pe care le luăm în calcul atunci când vine vorba de întocmirea unui plan alimentar: vârsta persoanei, sex, tip de efort pe care-l face, stare emoțională, genetică, analize de moment actualizate. Discuția cu medicul curant, discuția cu nutriționistul, discuția cu antrenorul de sport, toate acestea conduc la formarea unui program alimentar personalizat.”

Viața de zi cu zi a persoanelor cu exces ponderal nu este în niciun caz una de calitate, în cazul multora survenind, de exemplu, scăderea stimei de sine, uneori chiar de la vârste fragede, urmată de depresie. Sau bolile amintite anterior, între care se numără și cea vasculară, pentru care specialistul în nutriție Lygia Alexandrescu a făcut mai multe recomandări, valabile, de altfel, pentru oricine vrea să adopte un stil de viață sănătos:

“Atunci când vine vorba de accidentul vascular dieta mediteraneeană este cea mai potrivită, adică o dietă în care să se consume pește de cel puțin 3-4 ori pe săptămână, gătit dietetic – la cuptor sau fiert sau copt în hârtie de copt, nu în folie de aluminiu. Alături, în primul rând legume de culoare cât mai închisă în așa fel încât să avem mulți antioxidanți și un carbohidrat de calitate. Cât mai puțin sodiu, între mese gustări de fructe cu indice glicemic mic și aici mă refer la afine, la mărul nostru românesc sau dacă a trecut ora 16 – și nu mai mâncăm fructe – 4-5 nuci, care ne protejează inima și creierul de boala vasculară.

Pâinea de bună calitate, adică fibrele să fie prezente, măcar 60 de grame la o masă dacă vorbim de un adult, dimineață, la prânz. Cartoful copt la fel este recomandat, să încercăm să-l răcim un pic înainte să-l mâncăm în așa fel încât amidonul să nu se depună la fel de ușor ca atunci când mâncăm cartoful fierbinte. Și multă, multă salată. Tot ce este crud ajută organismul să elimine acel LDL colesterol, cel nociv, care oxidează și care dă riscul de aterom, de prezența ateromului la nivel vascular.

O bună hidratare este iarăși foarte importantă, băută apa la temperatura camerei și la 10-15 minute după ce mâncăm. Ciorbele de sezon sunt și ele foarte recomandate, cu un pic de proteină, adică dregem cu ou și acrim cu borș ca să avem aliment probiotic și care nici nu are sare. Și foarte important atunci când am avut boală vasculară, starea de bine – să învățăm să zâmbim, să învățăm să mulțumim pentru ce avem. Din punct de vedere al mișcării, mersul pe jos.”

Datele statistice privind obezitatea prezentate de OMS relevă că peste 4 miliarde de oameni din întreaga lume ar putea suferi de supraponderalitate sau obezitate în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu peste 100%, ceea ce ar însemna că aproape 400 de milioane de copii ar putea trăi cu obezitate peste 11 ani. În ceea ce privește obezitatea adulților, aceasta se estimează că va spori cu peste 60% – prevalența în rândul bărbaților va înregistra o creștere de 73%, de la 14% la 23%, iar în rândul femeilor de 50%, de la 18% la 27%.