Mustafa Oz din Turcia
Mustafa Oz vine din Turcia. A absolvit Middle East Technical University în Ankara și un masterat în management educațional la Universitatea din București.
Hildegard Ignătescu, 16.05.2024, 16:49
Mustafa Oz vine din Turcia. A absolvit Middle East Technical University în Ankara și un masterat în management educațional la Universitatea din București. În prezent este manager al grupului instituțional de învățământ privat Lumina Instituții de Învățământ și președintele Asociației pentru Dialog și Valori Universale. În România a lucrat la Liceul Internațional de Informatică din Constanța, mai întâi ca profesor de chimie, apoi ca manager. Care este începutul poveștii sale românești și de ce a ales țara noastră?
„Bine v-am găsit și vă mulțumesc pentru invitație. Călătoria mea în România a început în anul 2000. Ca orice absolvent de facultate, căutam un job ca profesor de chimie și am primit o ofertă de la Lumina Instituții de Învățământ din București, în România. Și apoi am venit în România. Cariera mea de profesor a început la Liceul Internațional de Informatică din Constanța, apoi am continuat în București la diverse instituții cu diverse responsabilități manageriale, în cadrul școlilor din Lumina Instituții de Învățământ.”
De ce a ales România, ce l-a atras și ce l-a reținut aici, dat fiind că au trecut mai mult de 20 de ani de când a venit?
„Când am venit în România pentru prima dată, poate era ca o aventură pentru mine în străinătate. Inițial, planul meu era să rămân aici, în România trei ani. Acești trei ani au devenit 23 de ani poate și o să mai continuăm, să sperăm că încă 23 de ani sau și mai mult. Noi nu prea știam multe despre România înainte să venim. Cunoșteam doar Munții Carpați, știam că Hagi este Maradona Carpaților, auzisem și de Nadia Comăneci, dar nu prea știam multe lucruri.
Însă, când am venit aici, în România, în anul 2000, am lucrat un an ca profesor de chimie la Liceul Internațional de Informatică din Constanța. Oamenii au fost foarte calzi, foarte primitori, m-am simțit ca acasă, mai ales în Constanța, în zona Dobrogei, care are și legături cu tradițiile turcești, tătărești de acolo și nu m-am simțit ca un străin aici, în România.
Apoi am învățat limba română mai repede decât colegii mei care veniseră împreună cu mine și după un an de zile am vorbit în limba română la ședințele cu părinții. A fost pentru mine un succes mare.
Apoi mi-au plăcut oamenii de aici, țara și ca natură mi-a plăcut foarte mult și am rămas aici ca într-o a doua țară, cum spuneam înainte. Dar acum pot să spun că e acasă, pentru că aici s-au născut și copiii mei, trei fete am. Când mergem în Turcia, în vară, eu și soția, – și soția este tot din Turcia – noi ne bucurăm că îi vedem pe mama, pe tata, pe bunicii noștri, mătușile noastre și așa mai departe. Dar peste o săptămână, peste două săptămâni, copiii încep să întrebe: Tati, când mergem acasă? Prima dată pentru ei a devenit România acasă și apoi probabil că și pentru noi a devenit România acasă în sens adevărat.”
Ce ar vrea să ducă din România în Turcia?
„Poate trebuie să duc de aici liniștea. Oamenii sunt foarte liniștiți aici și foarte pacifiști, adică oamenii între ei se înțeleg foarte bine. Nu sunt foarte multe certuri între oameni. Poate trebuie să duc o parte din frumusețile din România: Transfăgărășan, Brașov poate trebuie să duc acolo, un papanaș trebuie să duc din România în Turcia. Oamenii foarte primitori, foarte calzi dintre elevii mei, dintre părinții elevilor mei, dintre vecinii mei. Trebuie să duc acolo și o atmosferă de libertate, de democrație. Și cu minusurile și cu plusurile, democrația din România funcționează foarte bine.
Aici este folclorul românesc. Sincer vă spun că este foarte bine văzut, la mai multe televiziuni există emisiuni despre folclor, de exemplu la TVR cu Iuliana Tudor. Există posturi de televiziune care promovează culutura foarte mult. Aveți, de exemplu, în România ia, un port popular, o cămașă foarte frumoasă și pentru fete, și pentru băieți. Cred că cultura unește oamenii și mai bine. Și în jurul culturii, în jurul zilei naționale, în jurul iei oamenii să reunesc și această creează o atmosferă foarte plăcută. Le dă sentimentul că aparțin unei țări, unei culturi, că aparțin unei nații. Și chiar mă bucură foarte mult aceste lucruri.
Pentru copiii mei am luat ii. Ele poartă ie când sunt sărbătorile de 1 martie sau de 1 Decembrie, lucrurile acestea chiar mă bucură foarte mult și mă simt foarte bine în zilele de sărbătoare. Asta cred că trebuie să duc în Turcia.”
Există în România ceva ce Mustafa Oz ar vrea să vadă îmbunătățit?
„În orice loc, în orice țară există loc pentru mai bine. Aici poate la nivel de organizare politică trebuie să fie organizate mai bine anumite lucruri. Orașele, drumurile poate trebuie să fie mai bine făcute. Influența politică în rundul funcționarilor publici, de exemplu. Eu sunt profesor și, chiar dacă lucrez în sistemul privat, se mai întâmplă uneori să fie o influență politică asupra școlilor. Sau, atunci când în învățământul românesc se schimbă un ministru, se schimbă și inspectorul general sau inspectorul de specialitate. Adică influența politică în învățământ poate trebuie să fie mai puțin. Birocrația, iarăși, când dorim să rezolvăm o problemă la instituțiile statului, uneori durează prea mult și digitalizarea poate se poate face mai repede. Consider că românii au făcut pași importanți, dar cred că este loc pentru mai bine în sensul acesta. Cam atât cred că trebuie să fie corectat.”