Jurnal românesc – 30.04.2024
Șefa diplomației de la București, Luminiţa Odobescu, a susţinut luni o conferinţă de presă, împreună cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, pe tema organizării în străinătate a alegerilor din luna iunie pentru Parlamentul European.
Corina Cristea, 30.04.2024, 10:15
“Vom organiza, prin intermediul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, un număr de peste 900 de secţii de votare, mai exact 916, aproape dublu faţă de cele 471 organizate la alegerile europarlamentare din 2019. Este, totodată, cel mai mare număr de secţii de votare organizate vreodată în străinătate, peste maximul anterior de 835 de secţii organizate la alegerile prezidenţiale din 2019”, a precizat ministrul Odobescu.
Tot luni, Biroul Electoral Central a publicat lista candidaturilor rămase definitive pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie. Este vorba despre12 formaţiuni politice şi alianţe electorale – Alianţa Electorală PSD-PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.
De asemenea, rămân definitive candidaturile independente ale lui Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru. La BEC a avut loc și tragerea la sorţi pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot. Pe primele şase poziţii sunt partide sau alianţe politice, respectiv electorale, care au membri în Parlamentul European. UDMR va ocupa prima poziţie, urmată de alianţa PSD-PNL și partidul REPER – pe locul trei. Alianţa AUR ocupă poziţia patru, iar pe cinci – Partidul Umanist Social Liberal, urmat de Alianţa Dreapta Unită. Urmează celelalte șase formaţiuni politice neparlamentare validate pentru alegerile din 9 iunie, iar pe ultimele patru poziţii pe buletinul de vot alegătorii vor regăsi cei patru candidaţi independenţi.
Mai bine de jumătate dintre părinţii care lucrează în străinătate nu vor petrece sărbătorile de Paşti în ţară, lângă copiii lor, reiese dintr-o anchetă realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii România. Cele mai invocate motive sunt lipsa banilor pentru drum şi faptul că nu reuşesc să îşi ia zile libere sau concediu în această perioadă. Potrivit studiului, doar 39% dintre părinţii care lucrează peste hotare vor reveni în România de sărbători. În aceste condiţii, Organizaţia Salvaţi Copiii România va extinde programul de suport pentru copiii rămaşi acasă în încă şase judeţe – Suceava, Iaşi, Vaslui, Mureş, Hunedoara şi Dâmboviţa. Copiii împreună cu părinţii lor şi persoanele în grija cărora au rămas vor fi integraţi în programe complexe de sprijin psiho-socio-educaţional, centrate în special pe activităţi de conectare specifice de la distanţă, pe comunicare şi pe petrecerea unui timp de calitate împreună. Până acum, programul a fost derulat în Bucureşti şi în 18 judeţe şi peste 130 de mii de persoane au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, respectiv la obligaţiile ce le revin părinţilor atunci când părăsesc ţara.
România a trimis în Fâşia Gaza un nou transport cu produse alimentare şi articole de cazarmament – corturi, saci de dormit, paturi etc. – în valoare de 8,2 milioane de lei, în continuarea acordării de asistenţă umanitară populaţiei civile. Decizia de acordare a acestor produse, puse la dispoziţie de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, a fost luată în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.Transportul se realizează cu resurse naţionale până în HUB-ul constituit de Comisia Uniunii Europene în Republica Cipru. Ulterior, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, transportul ajutorului umanitar pe relaţia Republica Cipru – Fâşia Gaza se face cu ajutorul agenţiilor specializate ONU.
Poliţia Rutieră Bucureşti a început o campanie pentru a le explica regulile de circulaţie curierilor din Asia. Este vorba de livratorii de mâncare proveniţi din ţări precum Nepal, Bangladesh sau Sri Lanka şi care şi-au găsit de lucru în capitală. Unii dintre ei au permis de conducere, recunoscut în România, în unele cazuri, însă, chiar şi aşa, conduc haotic bicicletele sau mopedele pe care circulă. Nu de puţine ori au provocat accidente rutiere, fiind atenţi mai mult la hărţile de navigaţie de pe telefon decât la trafic.