Jurnal românesc – 02.04.2024
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres./ Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna./ O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora - STUD-IN-VEST„,
Leila Keamil, 02.04.2024, 11:41
Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat că numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral, la data de 31 martie, este de 18.965.288, cu 24.454 mai mulţi faţă de ultima informare de la sfârşitul lunii februarie, precizează Agerpres. Pe 29 februarie, figurau în Registrul electoral 18.940.834 de alegători români. Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral al unităţilor administrativ-teritoriale şi a importului de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte. Astfel, în luna martie, 19.507 persoane au fost radiate din Registrul electoral ca urmare a decesului şi 275 de persoane au fost radiate pe motiv că li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie. Totodată, 89 de persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere. De asemenea, numărul de alegători care au împlinit 18 ani în luna martie este de 19.017, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Conform datelor de la Direcţia Generală de Paşapoarte din 18 martie, 25.130 de alegători noi au intrat în evidenţe. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, 18.020.261 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 945.027 au domiciliul în străinătate.
Victimele masacrului de pe 1 aprilie 1941 de la Fântâna Albă din Bucovina de Nord au fost comemorate, luni, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a oficiat o slujbă de pomenire a celor peste 2.000 de români ucişi de trupele sovietice când încercau să treacă graniţa din fosta Republică Sovietică Socialistă Ucraineană în România. „Românii ucişi doreau să vină în patria-mamă, de care fuseseră rupţi. Doreau să trăiască în libertate, să îşi exprime liber faptul că sunt români şi că sunt creştini. Nu se regăseau sufleteşte şi nu doreau să trăiască într-un regim comunist totalitar, persecutor al credinţeiˮ, a afirmat arhimandritul Melchisedec Velnic. Stareţul Mănăstirii Putna a propus ca pe terenurile de la Fântână Albă unde a avut loc masacrul să fie construit un schit ortodox. „Păşim pe acel loc sfânt, care este sfinţit cu sângele copiilor şi pruncilor nevinovaţi şi al acelor români îmbrăcaţi în costume naţionale care au vrut să vină aici, în patria-mamă şi, mişeleşte, au fost omorâţi, împuşcaţi pe acel loc”, a declarat protopopul din Storojîneţ-Ucraina, preotul Vasile Covalciuc, prezent la eveniment.
O propunere legislativă, depusă la Parlament de liberalii Nicolae Ciucă şi Gabriel Andronache, prevede instituirea programului de finanţare „Investim în studenţii români din diaspora – STUD-IN-VEST„, care prevede ca tinerii români, cu vârste până în 35 de ani, care au absolvit în străinătate universităţi de top, să beneficieze de finanţare pentru societăţile comerciale nou înfiinţate în România şi dezvoltarea activităţilor acestora.
Programul este unul multianual, transparent, competitiv şi nediscriminatoriu, pentru stimularea dezvoltării economiei. Iniţiatorii au apreciat că, anual, peste 4.000 de studenţi români decid să urmeze cursurile unei universităţi din străinătate (licenţă, masterat, doctorat sau post-doctorat), cel mai frecvent fiind alese universităţi din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franţa sau Statele Unite ale Americii. Din păcate, spun inițiatorii proeictului, o pondere tot mai mare dintre studenţii români care finalizează cu diplomă cursurile unor universităţi din străinătate nu se mai întorc în România, generând una dintre cele mai importante pierderi naţionale – tinerii performanţi, foarte bine pregătiţi profesional. Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Salamul de Sibiu a ajuns pe rafturile magazinelor din Statele Unite ale Americii. Este primul aliment românesc de origine animală exportat în America. Un astfel de produs a ajuns pe piaţa de peste Ocean după o întrerupere de mai multe zeci de ani a liniei de schimburi comerciale bilaterale pe acest segment. În ultimele zile ale lunii martie, prima livrare a acestui produs a trecut de depozitul vamal de intrare în Statele Unite. Responsabilii companiei românești au precizat că autoritățile americane i-au obligat să se alinieze în integralitate la toate condiţiile impuse pentru obţinerea certificării de export către Statele Unite. Acest succes a presupus însă costuri aferente pentru acreditarea produselor crud-uscate.
(Leyla Cheamil)