Acord privind legea europeană a libertăţii presei
Consiliul şi Parlamentul European şi-au dat acordul pentru forma finală a Legii europene pentru libertatea presei.
Ştefan Stoica, 28.03.2024, 11:45
Viitoarea lege a libertăţii presei va obliga, în premieră, ţările membre să garanteze independenţa editorială a presei publice, prin finanţare durabilă şi previzibilă, pe fondul îngrijorărilor legate de politizare. Documentul stabileşte un cadru legislativ general valabil pentru toate statele membre, pe care legislaţiile naţionale trebuie să-l respecte. Noile reguli vor garanta şi dreptul cetăţenilor de a avea acces la informaţie diversă. Prima obligaţie a statelor membre este să asigure independenţa autorităţilor naţionale de reglementare în domeniul mass-media, cele care pot interfera cu activitatea jurnaliştilor.
Legea stipulează, totodată, obligaţia companiilor media de a face vizibil acţionariatul, pentru ca publicul şi restul companiilor media să ştie cine este finanţatorul şi dacă ar putea fi o legătură între politica editorială şi anumite interese. Pe de altă parte, furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate ar trebui să fie sustenabile și previzibile. Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.
Un punct care ţine de esenţa meseriei este ca jurnaliştii să nu fie obligaţi de nicio autoritate sau instituţie în a divulga identitatea unei surse care stă la baza informaţiilor publicate, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice. Parlamentul European a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion.
Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.
Nu în ultimul rând, eurodeputații au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent.
Germanca Sabine Verheyen (PPE) amintea că libertatea presei este amenințată la nivel mondial, inclusiv în Europa, şi evoca asasinatele cărora le-au căzut victime jurnalişti din Malta şi Slovacia, precum şi ameninţărle la adresa libertății presei în Ungaria. Legea, sublinia ea, este răspunsul nostru la această amenințare, ea protejează dublul rol al mass-mediei ca industrie și gardian al democrației.
Raportoarea Comisiei pentru libertăți civile, românca Ramona Strugariu (Renew), declara, la rândul ei, că noile reglementări sunt un răspuns adresat celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre.