Doi ani de război în Ucraina
Statele occidentale încearcă să dea un nou impuls ajutorului pentru Ucraina, la doi ani de la invazia rusă.
Ştefan Stoica, 23.02.2024, 11:59
Pe 24 februarie 2022, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat declanşarea a ceea ce a numit „operaţiunea militară specială” împotriva Ucrainei, care a căpătat, în scurt timp, prin amploare şi consecinţe, dimensiunile unui război. Agresiunea a fost condamnată ferm de statele şi organizaţiile lumii libere, iar NATO şi Uniunea Europeană au deschis un front larg de ajutor economic, militar, logistic, umanitar pentru ţara invadată.
Contrar celor mai sumbre predicţii, care vorbeau de o capitulare rapidă, poporul, armata ucraineană au rezistat, graţie voinţei şi mai ales sprijinului occidental care s-a dovedit vital. Mai mult, vara trecută, o contraofensivă militară ce înregistra la debut câteva succese notabile, răsturna predicţiile iniţiale şi privilegia scenariul unei victorii ucrainene.
Lucrurile nu au evoluat, însă, aşa cum şi-au dorit Kievul şi aliaţii săi, iar la doi ani de la începutul războiului, situaţia pe teren e complicată. Principala explicaţie rezidă în ritmul încetinit al ajutoarelor miltare livrate Ucrainei, în special de principalul furnizor, Statele Unite. Ucraina, a recunoscut preşedintele Volodimir Zelenski, se află într-o poziţie extrem de dificilă pe front. Armata ucraineană se confruntă cu multiple atacuri ruseşti şi suferă de pe pe urma lipsei de muniţii şi a îngheţării ajutorului american.
Washingtonul vine, acum, cu noi sancţiuni împotriva Rusiei, ce vizează peste 500 de entităţi legate de susţinătorii săi şi maşina sa de război, după cum preciza Departamentul Apărării. Potrivit acestuia, va fi cea mai mare tranşă de sancţiuni de la începutul invadării Ucrainei de către Putin. Ele vor fi un răspuns la moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi, dar vor marca şi doi ani de când a început agresiunea rusă.
Şi Regatul Unit a anunţat sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei, ce vizează peste 50 de personalităţi şi companii, în special în sectoare ce permit armatei ruse să se aprovizioneze cu muniţie, rachete şi explozibili, precum şi surse cheie de venit pentru Rusia, cum ar fi comerţul cu metale, diamante şi resurse energetice. Londra a anunţat, de asemenea, noi livrări de rachete către Kiev.
Şi ambasadorii UE au aprobat recent al treisprezecea pachet de sancţiuni.
Luni, la Paris, preşedintele francez, Emmanuel Macron, organizează o întâlnire la nivel înalt, pentru a studia mijloacele de consolidare a cooperării partenerilor în sprijinul Ucrainei.
La Bucureşti, ambasadorul Igor Prohopciuc a declarat că Ucraina şi aliaţii săi trebuie să rămână uniţi, iar Kievul are un singur obiectiv: să câştige războiul declanşat de Rusia. El a acuzat Moscova de violarea flagrantă a Dreptului internaţional, de distrugere a oraşelor ucrainene şi de numeroase victime în rândul civililor. Diplomatul a salutat decizia luată de liderii Uniunii Europene, la 1 februarie, când au aprobat un pachet de asistenţă financiară de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, şi a mulţumit României pentru sprijinul politic, militar şi financiar.