Reforma Politicii Agricole Comune, în dezbatere la Bucureşti
La Bucureşti a avut loc, la sfârşitul lunii trecute, conferinţa cu tema Reforma Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027).
România Internațional, 04.04.2019, 09:33
La Bucureşti a avut loc, la sfârşitul lunii trecute, conferinţa cu tema Reforma Politicii Agricole Comune în contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual (2021-2027). La dezbateri au participat reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European și Parlamentului României, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și experți și analiști specializați în domeniul afacerilor europene.
Academia de Studii Economice din Bucureşti a găzduit, recent, conferința cu tema Reforma Politicii Agricole Comune, eveniment desfăşurat în contextul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Politica Agricolă Comună pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 va suferi mai multe schimbări, reforma vizează simplificarea şi modernizarea politicii agrare europene. Totodată, se are în vedere reechilibrarea responsabilităţilor între Bruxelles şi statele membre şi distribuirea mai echitabilă a plăţilor directe. Au fost stabilite 9 obiective pentru domeniul agricol, unul dintre acestea fiind încurajarea tinerilor să lucreze în acest sector, în conditiile în care fermierii de sub 35 de ani au o pondere de doar 6% în agricultura europeană.
Comisia Europeană a stabilit un set comun de indicatori, respectiv acelaşi tip de intervenţie pe care fiecare stat membru să-l poată adapta şi dezvolta la condiţiile specifice. De asemenea, s-a propuns o plafonare a plăţilor per fermă la 100.000 de euro, a declarat directorul general adjunct în Direcţia Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a executivului comunitar, Mihail Dumitru. El a adăugat că s-a propus transferul unei cote de cel puţin 2 la sută din alocările pentru plăţile directe din fiecare stat membru către sprijinul complementar pentru venitul tinerilor fermieri.
Mihail Dumitru: Este o cerinţă generală la nivel european. Avem foarte puţini tineri în agricultură şi nu mai putem asigura viitorul acestui sector dacă nu reuşim să atragem forţa de muncă tânără în agricultură. De aceea, acesta devine un obiectiv general şi foarte important căruia i-am adăugat şi o contribuţie financiară minimală de cel puţin 2% pe care fiecare stat membru trebuie s-o îndeplinească. Pe urmă este la latitudinea fiecărui stat membru cum va folosi aceşti bani, către ce măsuri. De asemenea, noi vrem să sprijinim anumite forme şi anumite modalităţi care există în statele membre pentru a crea aceste parteneriate între gerenaţii, ca să se faciliteze transferul de la o generaţie la alta. Oferim mai multe condiţii în instrumentele financiare, inclusiv dreptul tinerilor fermieri de a cumpăra pământ, folosind instrumentele financiare, lucru care nu este permis în granturi, în subvenţiile nerambursabile. Mai dorim o extindere a Programului Erasmus şi să atragem câţi mai multi participanţi din mediul rural.
