Rolul media în europenizarea României

Democraţia şi libertatea nu ar putea fi îmbunătăţite, construite şi dezbătute prin dialog critic fără mass-media.

Ana-Maria Cononovici, 18.01.2019, 11:43

Democraţia şi libertatea nu ar putea fi
îmbunătăţite, construite şi dezbătute prin dialog critic fără mass-media. Deşi
la începutul acestui an s-au împlinit 20 de ani de când, la 1 ianuarie 1999, 11
ţări europene adoptau o politică monetară comună şi lansau o monedă nouă comună,
Euro, zilele acestea una dintre problemele acute ale UE este promovarea ideii europene şi
menţinerea cetăţenilor statelor membre ataşaţi la ideile UE, după cum în atâtea
rânduri a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.

Am discutat cu Robert Lupiţu, redactor şef la cotidianul
online Calea Europeană.ro, referitor la rolul pe care îl poate juca media
în racordarea ţării noastre, mai bine,
la valorile UE: Trebuie să înţelegem că atunci când vorbim
de Europa ne raportăm la valori precum democraţie, demnitate umană sau stat de
drept. Massmedia face lucruri în acest sens prin simpla ei menire, însă în
schimb, ce ar putea să facă în plus, mai mult şi mai bine pentru a promova
aceste valori europene, în Ro, ar trebui să-şi păstreze scopul în pofida
carenţelor existente, să fie şi acel liant imparţial, corect şi echilibrat care
ameliorează deficitul de comunicare. Sunt valorile comunităţii pe care noi am
îmbrăţişat-o cu mai bine de 15 ani, dacă vorbim de cazul NATO şi 12 ani dacă
vorbim de cazul UE, sunt valori ce ţin de procesul de europenizare şi occidentalizare
a României.

Rolul media din România devine şi mai important,
odată cu preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE, într-un an
în care doar câteva luni ne despart de alegerile europarlamentare. Robert
Lupiţu ne-a vorbit despre una dintre provocările media: O problemă din ce în
ce mai recurentă şi la nivelul UE, nu doar pe plan naţional: să-şi asume
deplasarea publicului din zona unui consumator de informaţie, la cea a unui
generator de opinie avizată şi critică. Practic asta presupune un efort din
partea mass-media, pentru creşterea apetitului pentru cunoaştere din partea
publicului, adică o abordare mereu transversală şi cu păstrarea viziunii de
ansamblu asupra subiectului, eu o numesc connect the dots. Adică unirea tuturor
pucntelor din jurul unui subiect pentru a crea o imagine de ansamblu, mai ales
că vorbim de epoca dezinformării.

Într-o lume în care informaţia vine pe tot mai
multe căi, simpla putere a informaţiei nu mai este o putere în sine, ne-a mai
spus interlocutorul nostru şi a adăugat: Media din România face foarte multe
eforturi în acest sens, în perioada în care suntem este din ce în ce mai
important să fie făcute şi mai multe eforturi, pentru că vorbim de combaterea
ştirilor false şi a dezinformării prin manipulare şi propagandă. Cred că mai
degrabă vorbim despre puterea clarităţii: claritatea expunerii, claritatea
transmiterii informaţiei, claritate în combaterea informaţiilor false sau a
celor prezentate trunchiat şi precar, întocmai pentru a manipula.

Mass-media are acest potenţial de a aduce
claritate cetăţenilor, iar Comisia Europeană pledează pentru creşterea rolului
media în crearea cetăţeanului european avizat.