Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare

Mai multă reciclare a deşeurilor menajere şi mai puţină depozitare, este mesajul pe care îl transmite Parlamentul European.

Luana Pleşea, 24.04.2018, 10:44

O
mai bună gestionare a deșeurilor poate aduce beneficii mediului, climei și
sănătății umane, dar şi protejării resurselor limitate ale planetei.

Deputaţii europeni au votat recent legislaţia privind deşeurile şi economia
circulară, care prevede, de exemplu, creşterea ţintei de reciclare pentru
deşeurile municipale (din gospodării şi de la companii) de la 44% în prezent la
55% până în anul 2025. Ţinte în creştere sunt prevăzute la deşeurile de
ambalaje, unde sunt specificate ţinte separate pentru diferitele ambalaje. Şi
aici este relevantă dublarea procentului de reciclare la plastic, după cum
remarcă Liliana Nichita, expert în gestiunea deşeurilor, manager de proiect la
Fundaţia Terra Mileniul III: De ce a fost necesar ca aceste ţinte să fie
crescute? În primul rând, pentru că majoritatea statelor membre au demonstrat
că pot face acest lucru şi atunci, evident, pasul următor este să avem nişte
ţinte mai ambiţioase, iar conceptul acesta de economie circulară practic
încearcă să integreze în procesul de producţie deşeurile ca materie primă
secundară. Deci, o mai mică presiune asupra mediului atunci când vorbim de
materii prime virgine.

Depozitarea deşeurilor va deveni o excepţie, potrivit propunerii votate de
Parlament. Liliana Nichita atrage atenţia asupra situaţiei din România: Noi avem cu siguranţă probleme la acest capitol. Avem cantităţile cele
mai mari de deşeuri trimise către depozitele de deşeuri, iar acest pachet de
economie circulară vine cu o presiune şi mai mare, în sensul în care până în
anul 2035 vom avea dreptul să depozităm nu mai mult de 10%.

O altă noutate prevăzută în această legislaţie: începând din anul 2025,
deşeurile de textile şi deşeurile toxice generate în gospodăriile populaţiei
vor fi colectate separat. Iar din 2024, deşeurile biodegradabile vor fi fie colectate
separat, fie reciclate acasă prin compost. Pachetul prevede şi reducerea cu 50%
a risipei alimentare până în 2030, iar pentru a preveni această risipă, statele
membre trebuie să ofere stimuli pentru colectarea produselor alimentare
necomercializate şi redistribuirea lor sigură.

Este un document care va pune presiune din ce în ce mai mare pe noi, în
condiţiile în care, în prezent, România nu reuşeşte să atingă obiectivele deja
existente la nivel european, atenţionează expertul Liliana Nichita: În primul rând avem nevoie de infrastructură. În ţară, în unele judeţe,
deja lucrurile funcţionează, pentru că sistemele de management integrat au
intrat în operare. Însă sunt şi localităţi şi, din păcate, Bucureştiul este
poate cel mai potrivit exemplu, unde lucrurile nu merg. Semnalul trebuie să
vină de la autorităţi, în primul rând de la autoritatea centrală. Se pare că
Ministerul Mediului a luat această iniţiativă şi doreşte în acest an să facă
mari schimbări în acest domeniu. Şi, pe de altă parte, la nivelul autorităţii
publice locale – primăria Capitalei, împreună cu primăriile de sector, trebuie
să decidă ce se va întâmpla în perioada următoare neapărat.