Consiliul şi PE au ajuns la un acord provizoriu privind legislaţia care protejează jurnaliştii
Președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord în privinţa unei directive care ar urma să-i protejeze pe jurnalişti şi pe apărătorii drepturilor omului de acţiunile abuzive în justiţie.
Mira Gomboș, 04.12.2023, 09:21
Acțiunile în justiție care au ca scop reducerea la tăcere a persoanelor care se exprimă cu privire la chestiuni de interes public reprezintă un fenomen din ce în ce mai răspândit, atrag atenţia instituţiile europene, iar Directiva care îşi propune să protejeze jurnaliştii va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de cereri.
Demersurile sunt inițiate, în general, de persoane fizice, grupuri de lobby sau autorităţi ale statului. Scopul lor este de a-i cenzura şi a-i intimida pe cei care critică anumite decizii sau acţiuni publice, împovărându-i cu costul unei apărări în instanţă. Creșterea numărului de procese în justiţie împotriva jurnaliştilor este menţionată în mai multe rapoarte şi evaluări privind statul de drept ale Comisiei Europene.
Democrațiile sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere în instanță persoanele care îi critică, doar pentru faptul că acestea se exprimă cu privire la chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE protejează jurnaliștii și apărătorii drepturilor omului împotriva cauzelor în instanță nefondate și abuzive, sublinia ministrul spaniol al Justiției, Félix Bolaños.
Potrivit Directivei care ar urma să fie adoptată de forurile europene, jurnaliştii vizaţi de acțiuni în justiție abuzive vor putea solicita instanțelor să respingă o cerere aflată într-un stadiu incipient al procedurii, în cazul în care aceasta este vădit nefondată, iar instanțele ar trebui să accelereze solicitările de acest tip.
De asemenea, se va putea cere o garanție financiară de la persoana sau societatea reclamantă. În sfârşit, o instanță va putea decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte cheltuielile de judecată, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei. Un judecător va putea hotărî şi că partea care a inițiat acțiunea în justiție ar putea face obiectul unei sancțiuni sau al altor măsuri similare.
În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de o acțiune în justiție care ţinteşte îngrădirea libertăţii de exprimare, într-o țară terță, statele membre trebuie să refuze recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în respectiva țară, dacă în statul membru în cauză s-ar considera că aceasta este vădit nefondată sau abuzivă.