Ungaria, mai aproape de blocarea fondurilor europene
Comisia Europeană propune înghețarea plăților pentru Ungaria din cauza corupției și încălcării statului de drept.
Lica Manolache, 27.09.2022, 14:52
Comisia Europeană și-a anunțat intenția de a reține plăți în valoare de 7,5 miliarde de euro către Ungaria, din cauza încălcării statului de drept și a unor presupuse fapte de corupție, după cum a declarat comisarul pentru buget, Johannes Hahn: „Decizia de astăzi este o demonstrație clară a hotărârii Comisiei de a proteja bugetul UE şi de a utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura acest obiectiv important”. Suma reprezintă două treimi din fondurile europene pe care le primește Ungaria prin trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune. Decizia finală pentru înghețarea finanțării Ungariei revine Consiliui UE.
PE: Statul maghiar, o autocrație electorală
Anterior, pe 15 septembrie, eurodeputații au adoptat un raport n care condamnă „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene. Parlamentul European (PE) consideră că situația din Ungaria s-a deteriorat astfel încât statul maghiar a devenit o autocrație electorală”. Lipsa de acțiune de la Bruxelles a exacerbat regresul, mai subliniază forul legislativ european care a recomandat ca fondurile de redresare să fie reținute până când Ungaria respectă recomandările Uniunii și hotărârile judecătorești.
“Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, aceştia (n.r. europdeputații) solicită Comisiei să se abţină de la aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei până când aceasta va respecta pe deplin toate recomandările relevante ale semestrului european şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului”, se arată în comunicatul PE.
Guvernul de la Budapesta a arătat o oarecare disponibilitate pentru a nu ajunge la blocarea banilor europeni, inclusiv prin anunțarea unei autorități independente care să supravegheze utilizarea fondurilor UE. Totodată, Ungaria poate evita înghețarea fondurilor dacă elimină motivele propunerii Comisiei înainte de expirarea termenului limită.
Sprijin pentru Viktor Orban din Polonia și Italia
Șeful Executivului de la Varșovia a fost primul care a sărit în apărarea omlologui său, Viktor Orban, și a anunțat că se va opune „oricărei acţiuni” de a reține plățile către Ungaria în valoare de 7,5 miliarde de euro. „Polonia se va opune cu fermitate oricărei acţiuni a instituţiilor europene de a priva o ţară membră, în acest caz Ungaria, de fonduri într-un mod absolut neautorizat”, a declarat premierul polonez Mateusz Morawiecki.
Şeful guvernului naţionalist-populist polonez, aflat şi el în conflict cu Bruxellesul, care îl acuză că nu respectă statul de drept, a reamintit că omologul şi aliatul său ungar Viktor Orban a pregătit deja „un plan de acord cu Comisia Europeană”.
Și președinta partidului Frații Italiei (dreapta), Giorgia Meloni, proaspăta învingătoare în alegerile legislative din peninsulă și-a exprimat sprijinul pentru guvernul maghiar, considerând că există o problemă de suveranitate care va trebui să fie abordată.
„Orban va face alegerile sale, dar eu nu fac ce spune Orban, eu am în vedere doar interesul naţional italian”. Cu toate acestea, „nu sunt de acord cu ce face UE cu Ungaria. Ne aflăm în mijlocul unui război împotriva Occidentului. Nu suntem interesaţi să divizăm Europa, ci să o unim mai puternic împotriva adversarilor săi. La Adunarea ONU, Ungaria nu a votat cu Rusia, ci cu Europa. Iar Polonia se află în prima linie a confruntării cu Rusia şi primeşte refugiaţi din Ucraina”, a mai precizat Meloni.
Aflat la Adunarea Generală a ONU de la New York, președintele României a încurajat la menținerea dialogului între Ungaria și oficialii UE pentru a evita „noi crize” în interiorul blocului comunitar.
„Speranţa mea este în continuare să se găsească canale de comunicare între Bruxelles şi Budapesta şi soluţii la aceste probleme, pentru că altfel fronturile se înăspresc, disensiunile cresc – şi nu cred că cineva îşi doreşte să apară noi crize în interiorul Uniunii Europene care pur şi simplu nu pot aduce nimic bun. Sper să continuăm pe calea dialogului şi pe această temă”, a declarat Klaus Iohannis.