Reducerea numărului de animale ca măsură de combatere a schimbărilor climatice?

Reducerea numărului de animale este una dintre soluțiile discutate la nivel european ca măsură de combatere a schimbărilor climatice, dar o astfel de decizie ar spori dependența UE de importurile de carne.

Corina Cristea, 08.10.2021, 08:45

O reuniune comună a
comisiilor AGRI (Agricultură și Dezvoltare Rurală), ENVI (Mediu, sănătate
publică și siguranță alimentară) și CONT (Control bugetar) din Parlamentul
European a dezbătut raportul intitulat Politica agricolă comună și clima:
Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de
agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere. Între ideile
vehiculate în cadrul dezbaterii a fost și aceea a reducerii numărului de
animale ca măsură de combatere a schimbărilor climatice.

Despre acest subiect
am discutat cu eurodeputatul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de
agricultură din Parlamentul European, care a atenționat în cadrul reuniunii că
o astfel de măsură doar ar crește dependența de carne a UE de importurile din
țările terțe. Nimeni nu contestă
faptul că animalele produc monoxid de carbon prin fecalele pe care le produc,
dar acest lucru nu înseamnă că aceste noxe nu pot să fie captate prin ceea ce
înseamnă o gestionare durabilă a dejecțiilor din fermele de animale, spune
eurodeputatul Daniel Buda:

Practic, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă
reducerea noxelor prin gestionarea durabilă a dejecțiilor și nicidecum pe
reducerea numărului de animale. De ce? Și am pus această întrebare în Comisia
de Agricultură, unde am avut o dezbatere cu comisarul pe Sănătate, care, la
fel, venea și spunea că trebuie să reducem numărul de animale, să reducem
îngrășămintele chimice, și am spus – d-na comisar, haideți să vedem, până la
urmă, care este necesarul de hrană, de carne la nivelul UE, haideți să vedem
cât producem și haideți să vedem dacă reducem numărul de animale sau cantitatea
de îngrășăminte unde suntem. Că o să ne dea, până la urmă, un minus în ceea ce
înseamnă cantitatea de hrană pe care o avem la nivelul UE. Și atunci, ce facem?
Înfometăm populația UE sau văduvim populația UE de resursele alimentare? Pentru
că oamenii aceștia trebuie să mănânce. Și, ce se va întâmpla? Se va relocaliza,
până la urmă, producția de carne din interiorul UE către alte state: Argentina, Brazilia, ș.a.m.d., și
mediul va fi la fel de impactat negativ.

Sigur, este o dezbatere care se află
la început, dar, din păcate, lucrurile merg în această direcție și am spus
foarte clar că nu putem să fim de acord cu această chestiune. Plus de asta,
trebuie să vedem care sunt zonele cu concentrații mari de animale, eventual
acolo putem discuta să le dispersăm, dar când mă gândesc la România, de
exemplu, este o chestiune pe care nu pot s-o accept sub nicio formă.

Pe de altă
parte, este important să rețină fermierii chestiunea asta, Comisia Europeană a
venit cu o resursă financiară consistentă pentru ceea ce înseamnă asigurarea
bunăstării animalelor. Ce trebuie să știm noi – în România o bună parte din
animalele existente și pe care le regăsim în ferme, o parte a vieții lor stau
pe pășune.

În Danemarca, în Olanda, în Germania, în Franța sunt ferme care
eminamente țin aceste animale doar în interiorul grajdurilor, adăposturilor. Și
atunci sigur că acolo sunt probleme legate de ceea ce înseamnă concentrație
mare a animalelor. Și tocmai de aceea, Comisia Europeană a venit cu resurse
financiare care sunt puse la dispoziția statelor membre și vor fi alocate
pentru bunăstarea animalelor. Adică, bunăstarea animalului înseamnă un adăpost
care să fie dimensionat în parametrii optimi, dar și ceea ce înseamnă
întreținerea animalelor o bună parte a vieții lor productive pe pășune.

Și aici
România este oarecum avantajată de această chestiune. Însă, trebuie să discutăm
la nivel european, să vedem ce facem în așa fel încât să nu afectăm siguranța
alimentară. Pentru că, repet, o reducere a numărului de animale în momentul de
față ar însemna să afectezi securitatea alimentară la nivelul UE. Ceea desigur
că nu putem accepta acest lucru. Eu am și demersuri în acest sens, de a evalua
în mod concret câte milioane de tone de pâine se consumă în UE, dacă se reduce
cantitatea de îngrășăminte folosite la hectar ce înseamnă acest recul, acest
minus, de unde luăm acest minus și la fel este și cu numărul de animale – avem
atâtea animale, avem atâta carne, dacă reducem unde ajungem? Avem probleme cu
schimbările climatice, însă soluțiile la aceste probleme sunt în altă parte și
nicidecum în ceea ce înseamnă reducerea numărului de animale.