Renovarea clădirilor, motorul redresării în Uniunea Europeană
Laurenţiu Ploşceanu, preşedinte al secţiunii SOC(Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie), a Grupului patronal din cadrul Comitetului Economic şi Social European, ne vorbeşte despre avizul CESE privind renovarea clădirilor
Ana-Maria Cononovici, 24.03.2021, 11:22
Siguranţă, sănătate,
eficienţă energetică, combatere a sărăciei sunt numai câteva dintre
dezideratele discuţiilor oficialilor europeni privind renovarea clădirilor din
UE.
S-a observat
ca pandemia a facut casa să devină şi loc de muncă, dar și spațiu de viață,
centrul vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, o altă realitate este îmbătrânirea clădirilor: 85 % dintre ele au
fost construite înainte de 2001, iar 85-95 % dintre clădirile existente vor
exista și în 2050. Astfel, la începutul lunii februarie, Secțiunea pentru
transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) s-a
reunit pentru a discuta viitoarea strategie a UE privind renovarea clădirilor,
o ocazie unică de a depăși criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a face
ca Europa să devină mai durabilă din punct de vedere economico-social și de
mediu.
Laurenţiu
Ploşceanu, preşedinte al secţiunii SOC (Secțiunea pentru ocuparea forței de
muncă, afaceri sociale și cetățenie), a Grupului patronal din cadrul Comitetului
Economic şi Social European, ne-a spus cum poate renovarea clădirilor să fie un
motor de redresare a UE:
Poate fi unul dintre motoarele redresării.
Trebuie să ţinem cont de faptul că în clădiri se consumă 40 de procente din
consumul total de energie comunitar şi atunci în aprecierea noastră locuinţele,
precum şi celelalte clădiri publice trebuie să facă obiectul unui val de
renovări, stimulate la nivel european. Din acest demers, în opinia noastră, au
de câştigat atât cetăţenii, dar şi comunităţile în ansamblu, pentru că această
investiţie este benefică din perspectiva demersului de reducere a schimbărilor
climatice. Nu în ultimul rând vedem că în condiţiile pandemiei declanşate anul
trecut, sărăcia energetică şi modul în care gestionăm locuinţele capătă
dimensiuni la care nu ne gândeam cu ani în urmă, cu atât mai mult cu cât sunt
mulţi proprietari şi persoane vulnerabile care s-au confruntat cu probleme din
perspectiva acestor gestiuni.
Un astfel de
demers, cu investiţii consistente în ceea ce înseamnă renovare energetică, ar
genera şi un impuls economic, pentru sectoarele de producţie a materialelor de
construcţii şi în construcţii, evident, iar pe de altă parte dimensiunea
socială aferentă acestui sector ar avea de câştigat dacă într-adevăr va fi
atrasă forţă de muncă pentru lucrările care ar urma să fie finanţate, a mai
spus Laurenţiu Ploşceanu, preşedinte al secţiunii SOC, şi a adăugat:
Sunt mai multe căi prin care încercăm să facem acest lucru: în primul
rând, pentru acest aviz care a fost adoptat în luna februarie, în plenul CESE,
am avut o audiere publică, înainte de a intra cu avizul final în plen. La
această audiere publică am avut invitaţi din partea Comisiei Europene, din
partea Parlamentului European, din partea partenerilor sociali la nivel
european şi fiecare a venit cu contribuţiile sale, insistând pe ceea ce ar trebui
făcut, nu numai pentru o mai bună profilare şi o utilizare mai rezonabilă a
acestui instrument, cât şi din perspectiva unei implementări eficiente a
acestui program. Este o cale prin care încercăm să influenţăm instituţiile
europene, a doua cale este, evident, avizul pe care ni l-am asumat ca
răspundere şi care, după ce este adoptat, pleacă către Comisia Europeană şi
către Parlamentul European.