Legea europeană a climei
Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.
Corina Sabău, 12.11.2020, 09:10
Adoptarea amendamentului care prevede reducerea cu 60% a
emisiilor de CO2 (dioxid de carbon) din Uniunea Europeană până în 2030 a fost
posibilă la nivelul Parlamentului European prin facilitarea compromisului de
către Grupul Renew Europe, din care fac parte și eurodeputații români din
Alianța USR-PLUS.
Nicu Ștefănuță, europarlamentar USR PLUS – Renew Europe:
USR PLUS și Renew Europe au dat soluția
câștigătoare a acestei lupte în privința legii climatice europene. Spun asta
pentru că pe masa Parlamentului European s-au aflat foarte multe propuneri de
reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră, propuneri de 50%, 55%,
65%,70%, 75%. Noi am analizat atent
situația, am analizat și raportările României în privința evoluției din 1990
încoace și am oferit ca soluție acest 60%, sprijinit de USR și Renew Europe,
care a fost până la urmă și soluția care s-a dovedit majoritară pentru membrii
parlamentului European. Am considerat că e bine să balansăm putința cu dorința.
Iar pe de altă parte, să ținem cont de vocile tineretului României, ale
viitorului României, care spun că avem nevoie de un obiectiv ambițios în privința
reducerii acestor emisii. Și mai este un aspect de care trebuie să ținem cont,
și anume că aceasta este doar poziția Parlamentului European. Urmează o
negociere cu Consiliul și atunci era totuși nevoie de un obiectiv ambițios
pentru a avea, până la urmă, un rezultat bun pentru clima europeană.
Eurodeputații
insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă
un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui
să înregistreze emisii negative după acea dată. Ei mai solicită fonduri
suficiente în acest scop. Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, o
traiectorie la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon
până în 2050, susțin deputații.
Comisia trebuie să țină seama de cantitatea
totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi
emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în
conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după
fiecare evaluare la nivel global. România trebuie să câștige din lupta climatică, România
trebuie să câștige din Pactul Climatic European a afirmat europarlamentarul Nicu
Ștefănuță după ce legea
europeană a climei a fost votată în PE.
Acest plan verde este de fapt și o strategie de creștere
a UE, de creștere economică. Este o strategie de leadership, adică de a fi
primii în lume pe metodele astea sustenabile, pe energii regenerabile și noi,
actorii economici din Europa, suntem deja sunt foarte inovatori. Planul Verde
European este o strategie de care ne ținem și de aceea eu lupt ca România să
câștige din strategia asta europeană.
Trebuie să fim cu ochii pe minge în ceea ce privește noul buget european
și noile surse atrase prin împrumuturi. Practic vorbim de acel buget de 1850 de
miliarde de euro, României revenindu-i în jur de 80 miliarde.
Practic, noi
trebuie să fim foarte atenți pentru că o bună parte din acei bani trebuie
cheltuiți în primii ani, în primii trei ani. Astfel că după alegerile din 6
decembrie trebuie să ne oprim din dezbaterea politică și să ne concetrăm pe un
obiectiv de țară clar, să folosim acești bani, care sunt o mare șansă. De
exemplu, în energii verzi și regenerabile trebuie să investim în următorii 2, 3
ani, trebuie să avem cât mai multe parcuri eoliene și parcuri solare, să beneficiem
de energia hidrogenului, în acest sens există un centru de cercetare important
la Râmnicu Vâlcea. În paralel, trebuie să avem în vedere și dezvoltarea
orașelor.
Deci depinde și de inițiativa primarilor care și-au început în
această toamnă mandatul, pentru că există bani foarte mulți pentru renovarea de
clădiri, pentru mobilitate verde, este necesar să avem tramvaie electrice, mai
multe mijloace de transport în comun electrice, și, bineînțeles, trebuie
investit în parcuri, în grădini urbane în orașe. Tot acest efort de modernizare
trebuie asumat în România de la cel mai înalt nivel și susținut în următorii ani
pentru a putea trăi mai bine.
