Bruxelles: Măsuri CESE împotriva exodului creierelor
Deşi, în opinia CESE libera circulație a cetățenilor UE este o libertate fundamentală, nivelurile ridicate de migrație intra-UE pot reprezenta provocări speciale pentru statele membre de origine, deoarece accelerează îmbătrânirea populației
Ana-Maria Cononovici, 05.06.2020, 09:23
Provocările
demografice din UE sunt în curs de accentuare odată cu apariţia crizei
provocate de pandemia COVID-19. Una dintre provocări este fenomenul exodului
creierelor.
În acest
context, Comitetul Economic şi Social European (CESE) susține investițiile în politici centrate pe
oameni și pe măsuri de combatere a exodului creierelor din zonele mai puțin privilegiate
ale Europei către statele membre mai bogate.
Adam Rogalewski, Membru CESE, a
explicat: Cred că cel mai
important este să crescă investiţiile, în politicile sociale, incluzând
politici privind piaţa muncii, pentru că acum majoritatea veniturilor
europenilor vin din muncă şi dacă nu le putem garanta locuri de muncă de
calitate şi stabilitate, înseamnă că nu susţinem oamenii ce doresc să îşi facă
o familie. Un alt aspect, foarte important pentru ţări precum Polonia şi
România, este faptul că trebuie să creştem nivelul salariului minim, pentru a
preveni exodul de creiere. Altfel nu putem obliga oamenii să stea în ţările de
origine, dacă au studii se vor duce în străinătate. Asta putem face
concentrându-ne pe creşterea salariilor. Când ne uităm la companiile
internaţionale, ca de exemplu industria de automatizări, vedem diferenţe
salariale mari între lucrători. Şi cred că trebuie crescute salariile în mod
egal, pentru că productivitatea este aceeaşi.
Problema cunoaşte
o accentuare în Europa centrală, de est și de sud, aici observându-se o
scurgere a forței de muncă la toate nivelurile de calificare, precum și o
scurgere de creiere, deoarece lucrătorii pleacă spre țări mai puternice din
punct de vedere economic. Acești lucrători sunt în mare parte tineri, țările
lor investind în educația și formarea lor doar pentru a vedea cum alte țări,
care pot oferi condiții de muncă și condiții sociale mai bune, beneficiază de
asta, adâncind și mai mult decalajul dintre vestul Europei și părțile sale din sud
și est.
Adam
Rogalewski a adăugat: Partenerii
sociali şi angajatorii trebuie să conlucreze astfel încât munca să fie plătită
după productivitate. Trebuie să ne asigurăm că evităm situaţii în care
companiile merg spre est, pentru că au de plătit salarii mai mici. Salariile ar
trebui să fie în concordanţă cu productivitatea, dar ar trebui şi să asigure un
mai mare număr de locuri de muncă. Asta e important! Cum este, de asemenea,
important, şi am subliniat în intervenţia noastră, să fie subvenţionat sectorul
de stat şi întreprinderile mici şi mijlocii. Şi trebuie să avem o abordare mai
holistică, astfel încât să nu ne gândim numai la politici referitoare la
familii sau plata beneficiilor pentru creşterea copiilor, dar şi de susţinere a
tinerilor, precum şi politici zonale. Pentru că ştim că în anumite regiuni
populaţia este afectată, fiindcă nu există şcoli, transport public, pentru care
e nevoie de investiţii, pentru susţinerea comunităţilor locale.
CESE susține
că eliminarea disparităților economice și sociale este cea mai bună modalitate
de a încetini această scurgere de forță de muncă. În opinia sa, Fondul european
de dezvoltare regională, Fondul de coeziune și Fondul social european trebuie
să fie special orientate spre a ajuta țările UE cu performanțe economice mai
slabe să dezvolte proiecte care să-și îmbunătățească dezvoltarea socială și
economică, astfel încât aceste țări să rămână sau să devină atractive pentru
propria lor populație.
