Masa de Paște
Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea la slujbele religioase.
Ștefan Baciu, 17.04.2020, 13:15
Din cauza pandemiei,
tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.
Masa începe cu ciocnitul
ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
de piper şi sare.
Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.
Sunt adăugate și trei
ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
un platou pentru a fi servit.
Masa continuă cu ciorba de
miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
frunze de leuştean, tocate mărunt.
La felul principal se
servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
sau cuburi de roșii.
Desertul tradițional este
cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.