Un hrisov emis de Constantin Mavrocordat
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) continuă seria de micro-expoziții Exponatul lunii, serie ce pune în valoare bogatul patrimoniu al muzeului.
Ion Puican, 04.07.2023, 16:07
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) continuă seria de micro-expoziții Exponatul lunii”, serie ce pune în valoare bogatul patrimoniu al muzeului. Un hrisov de întărire și scutire de dăjdii (impozite) emis de Constantin Mavrocordat” este micro-expoziția în curs de la MNIR, expoziție ce aduce aminte de reformele epocii fanariote. Epoca fanariotă sau domniile fanariote (1711-1821) a fost reprezentată de o succesiune de domnii ale Principatelor Române (Țara Românească și Moldova) a unor domnitori proveniți din cartierul grecesc Fanar (principalul cartier al grecilor din Constantinopol, actualul Istanbul).
Fanarioții dominau administrația Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului și aveau o importantă influență politică și administrativă. În total, în perioada fanariotă au fost numiți 31 de domnitori în cele două principate, din 11 familii diferite. Lupta pentru putere era atât de crâncenă, încât a provocat chiar asasinate între membrii aceleiași familii. Printre domnitorii fanarioți au fost, în schimb, câteva exemple de cârmuire cu extraordinare realizări și proiecte pentru populație (cum ar fi domnia lui Constantin Mavrocordat, 1710-1769, care a abolit iobăgia în Muntenia și Moldova, s-a îngrijit de educație, religie și a tipărit carte).
Despre expoziție și despre istoria exponatului expus, am stat de vorbă la vernisaj cu curatorul acesteia, muzeograful Eugeniu Lazăr:
Muzeul Național de Istorie a României deschide, în perioada 14 iunie-16 iulie, în cadrul proiectului de succes Exponatul lunii la MNIR”, o micro-expoziție intitulată Un hrisov de întărire și scutire de dăjdii (impozite), emis de Constantin Mavrocordat în favoarea lui Manolache Lambrino”. Constantin Nicolae Mavrocordat a fost fiul lui Nicolae Mavrocordat, primul domnitor fanariot din Țara Românească. Ca și tatăl său, a fost un domnitor învățat, așa cum erau toți grecii care proveneau din Fanar, având o aplecare specială pentru ideile filozofice și reformatoare ale epocii. A fost înscăunat în domnie cu ajutorul boierilor pământeni, având mai multe domnii în Țara Românească și Moldova.”
Eugeniu Lazăr ne vorbește despre hrisovul emis de domnitorul fanariot Constantin Mavrocordat:
Exponatul lunii iunie la MNIR este un hrisov emis în cancelaria domnitorului fanariot Constantin Nicolae Mavrocordat la data de 23 februarie 1732, în Cetatea de Scaun din București, caligrafiat și miniat de Popa Stanciul de la Biserica Tuturor Sfinților, reprezentând un act solemn, prin care Constantin Nicolae Mavrocordat îi întărește lui Manolache Lambrino scutirile de impozite, dat acestuia de domnitorii fanarioți de dinainte, anume Ioan și Nicolaie, respectiv unchiul și tatăl domnitorului emitent. Documentul este redactat în limba română, cu alfabet chirilic, pe pergament din capră, scris și miniat cu cerneală de aur și alți pigmenți naturali. În capul hrisovului se află stema miniată a domnitorului, iar sub textul de danie și întărire este amplasat în mod original sigiliul mijlociu-timbrat dantelat al cancelariei, în ceară roșie, având deasupra semnătura olografă domnească, iar pentru adevărata credință, conform tradiției, sunt enumerați dregătorii divanului domnesc.”
Cine a fost Manolache Lambrino, beneficiarul documentului expus la MNIR?
Manolache Lambrino, beneficiarul întăriturilor din conținutul hrisovului, este ginerele lui Constantin Brâncoveanu și soțul domniței Bălașa, grec românizat din prima generație, devenit mare boier și dregător domnesc. Documentul are menirea de a ajuta o familie tânără să își refacă potențialul economic grav afectat în urma persecuțiilor otomane îndreptate asupra supraviețuitorilor din familia domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.”