Povestea unei biserici de mahala. Sf. Nicolae-Udricani

Deschisă la finalul anului trecut, în iarna lui 2022, în cadrul muzeului Casa Filipescu-Cesianu din centru capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București, are loc o nouă expoziție dedicată iubitorilor de București.

Ion Puican, 29.05.2023, 15:42

Deschisă la finalul anului trecut, în iarna lui 2022, în cadrul muzeului Casa Filipescu-Cesianu” din centru capitalei, sediu al Muzeului Municipiului București, are loc o nouă expoziție dedicată iubitorilor de București, de istorie și de povești vechi de mahala: Povestea unei biserici de mahala. Sfântul Nicolae-Udricani”. Despre expoziție am stat de vorbă cu muzeografa și curatoarea acesteia, Raluca Moței:

Expoziția poate fi vizitată la Casa Filipescu-Cesianu” până pe data de 8 octombrie 2023, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10-18. Expoziția Povestea unei biserici de mahala Sfântul Nicolae-Udricani” Se axează pe reconstituirea evoluției istorice a lăcașului de cult și a comunității dezvoltate în jur, prin etalarea unor materiale provenind din cercetările arheologice realizate între anii 2005-2008 și 2018 de specialiștii Muzeului Municipiului București. Vizitatorii vor putea să descopere povestea fascinantă a unei vechi biserici bucureștene, a cărei existență a fost strâns legată de mahalaua care îi purta numele.”

Ce poate vedea publicul în cadrul expoziției de la Casa Filipescu-Cesianu”?

În cadrul expoziției au fost expuse candele din argint, potire și cruci de masă, cărți bisericești, cruci și pietre funerare, cărămizi din morminte, piese din ceramică, sticlă, porțelan și faianță din secolele XVIII-XIX. Bunurile culturale expuse fac parte din colecția de arheologie a Muzeului Municipiului București și din patrimoniul Bisericii Sfântul Nicolae-Udricani.”

Curatoarea ne-a vorbit și despre configurația acestei vechi bisericii de-a lungul timpului și despre aportul adus comunității de către edificiu, fețe bisericești și oamenii locului. Raluca Moței:

În curtea Bisericii Udricani a funcționat una dintre primele școli cu predare în limba română. Printre elevii care au învățat aici să citească se numărau Anton Pann și Petre Ispirescu. Lăcașul de cult cu hramul Sfântul Nicolae” a fost ctitorit în anul 1734, prin strădania și cheltuiala clucerului Udricani și a soției sale, Maria. În afara edificiului religios, în curte se mai găsea turnul clopotniță, pe sub care se făcea intrarea în incintă, câteva chilii și anexe. În jurul bisericii s-a constituit o mahala denumită inițial A Popii Isac” și mai târziu Udricani”. Printre proprietarii caselor din proximitate se numărau mai mulți dregători, un preot și un dascăl, pentru ca, la mijlocul secolului al XIX-lea mai mult de jumătate din familiile din această comunitate să se ocupe cu negoțul sau meșteșugurile. O parte din copiii din mahala frecventau școala primară deschisă în curtea lăcașului de cult, iar în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, tot aici a funcționat și azilul Protopopul Teodor Economu” pentru adăpostul persoanelor sărace și invalide. De la ridicarea bisericii și până după intrarea în vigoare a legii pentru înmormântări din anul 1864, enoriașii erau înmormântați în cimitirul din jurul lăcașului de cult.

Marele incendiu din 23 martie 1847 a afectat mare parte din mahala, atunci arzând biserica, patru case mari, 57 de case mici și zece prăvălii. Edificiul a fost refăcut în anul 1848 prin eforturile arhiereului Timotei Troados, fost egumen al Mănăstirii Sfântul Ioan” din Focșani. În urma incendiului au fost adoptate o serie de reglementări în domeniul construcțiilor, ce au determinat modificări ale evoluției arhitectural-urbanistice a întregii zone. Locul caselor de mici dimensiuni, cu curți generoase, a fost treptat luat de noi imobile, cu frontul la stradă, având mai multe etaje și curți înguste. De asemenea, sistematizării din perioada comunistă, marcată de masive demolări, au remodelat înfățișarea urbană a zonei în care Biserica Udricani a rămas unul din puținele repere ale trecutului.”