Festivalul Gellu Naum
Muzeul Național al Literaturii Române din București, în parteneriat cu Fundația Gellu Naum, ne-a invitat pe 1 august în Grădina Muzeului Naţional al Literaturii Române MNLR la cea de-a patra ediție a Festivalului Gellu Naum.
Corina Sabău, 12.08.2019, 14:24
Muzeul Național al Literaturii Române din București,
în parteneriat cu Fundația Gellu Naum, ne-a invitat pe 1 august în Grădina Muzeului
Naţional al Literaturii Române MNLR la cea de-a patra ediție a Festivalului
Gellu Naum, pentru a marca împlinirea a 104 de ani de la nașterea scriitorului.
Gellu Naum a absolvit în 1937 filosofia la
Universitatea din Bucureşti. În 1938 pleacă la Paris la îndemnul prietenului
său, pictorul Victor Brauner, unde îşi continuă studiile de filosofie la
Sorbona. Prin intermediul lui Brauner ia contact cu grupul suprarealist francez
animat de André Breton. În 1941 se constituie grupul suprarealist român
(alcătuit din Gellu Naum, Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu şi Paul
Păun), a cărui activitate, deosebit de intensă între anii 1945-1947 îl va face
pe Breton să afirme: Centrul lumii s-a mutat la Bucureşti. Între 1948 şi 1949
Gellu Naum scrie poemul cu tentă filosofică şi ezoterică Calea şearpelui,
experienţă care îi va marca definitiv stilul. În anii ʼ50 şi ʼ60, publică mai
multe cărţi de literatură pentru copii şi continuă să scrie, pe ascuns, poeme
suprarealiste.
Odată cu perioada destinderii regimului comunist, în 1968
publică volumul Athanor. Gellu Naum se impune cu lucrări precum Copacul-animal, Tatăl meu
oboist şi Zenobia drept cel mai important reprezentant român al curentului
suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan
european. În numai câţiva ani apar numeroase ediţii traduse din poemele lui
Gellu Naum. Se stinge din viaţă la 29 septembrie 2001. Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Naţional al Literaturii Românene-a vorbit despre festivalul din
acest an, restrâns din cauza fondurilor. Anul acesta am fost la un pas
de a renunţa la festival. Dar în parteneriatul pe care îl avem cu Fundaţia
Gellu Naum şi cu scriitoarea Simona Popescu, am căutat să urmărim o
continuitate. De aceea, opţiunea noastră a fost să avem măcar o singură zi de
festival, cu cheltuieli minime, pentru a omagia, în primul rând, figura lui
Gellu Naum. În acelaş timp ne-am dorit ca o parte dintre tinerii poeţi contemporani
să citească din cărţile lor în grădina Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Şi tot pentru această ediţie, i-am rugat pe Mircea Tiberian & Ion Bogdan
Ștefănescu să îmbrace muzical seara pentru a ilustra în felul acesta poezia pe
care am ascultat-o.
În
cadrul festivalului a avut loc şi masa rotundă Gellu Naum – perspective
critice, organizată în scopul realizării unui dialog între spații și timpuri
de creație diferite și, totodată, suprapuse, cu scopul valorificării
patrimoniului literaturii române și a culturii scrise recente. Ioan Cristescu,
directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române. Anul trecut am reuşit să realizăm un
festival internaţional şi am beneficiat de prezenţa multor artişti din Europa
care cunoşteau opera lui Gellu Naum. Aceasta a fost o foarte mare surpriză
pentru noi. După cum ştiţi, Gellu Naum rămâne o figură aparte în avangarda
europeană şi interesul pentru opera lui este încă foarte viu. Am putea spune că
prin festivalul organizat de Muzeului Naţional al Literaturii Române în
parteneriat cu Fundaţia Gellu Naum, am încercat şi chiar am reuşit să adăugăm
un plus de recunoaştere operei sale. De asemenea, încercăm să-l reaşezăm pe
Gellu Naum în contextul firesc pe care el ar trebui să-l ocupe şi anume, un
reprezentant de seamă al avangardei europene postbelice. În ceea ce priveşte
spaţiul dedicat în Muzeului Naţional al Literaturii Român lui Gellu Naum, este
vorba de un spaţiu mai amplu, consacrat reprezentanţilor avangardei româneşti.
