Arhiva MNŢR lansează reţelele privirii
Muzeul Naţional al Ţăranului Român beneficiază, în premieră pentru peisajul muzeal din România, de o platformă digitală dedicată arhivei sale etnologice.
Monica Chiorpec, 24.06.2019, 14:23
Muzeul Naţional al Ţăranului Român beneficiază, în premieră pentru peisajul muzeal din România, de o platformă digitală dedicată arhivei sale etnologice. Proiectul, denumit Reţelele Privirii”, propune publicului o abordare interactivă, deosebit de inspirată, ţinând cont de nevoile actuale ale iubitorilor de patrimoniu, dar şi de tehnologie. Iris Şerban, şeful biroului de arhivă etnologică a MNŢR:
Arhiva etnologică a Muzeului Naţional al Ţăranului Român este asemenea unei fiinţe umane oarecare. Are o dată de naştere, are nişte sărbători care o marchează, are o serie de părinţi, rude, prieteni care au grijă de ea şi are o serie de obiecte care o definesc. Acesta este modul în care ne propunem să promovăm arhiva etnologică a muzeului, creând un personaj accesibil pentru publicul larg, un personaj real, născut din modul în care arhiva s-a creat şi a trăit în ultimii peste o sută de ani. Arhiva conţine materiale fotografice, materiale audio, materiale video, grafică plastică, planşe de arhitectură şi tot felul de materiale scrise. Acestea din urmă sunt preponderent materiale neconvenţionale, cum le numim noi, oracole, jurnale, scrisori şi tot felul de texte mici, dar care spun ceva despre istoria mare.”
Deloc de neglijat este însăşi istoria acestei arhive etnologice a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, care a traversat diferite perioade de transformare în decursul ultimelor decenii; cea mai dură dintre acestea, epoca regimului comunist, căreia a reuşit să-i supravieţuiască. Iris Şerban: Arhiva s-a născut în urmă cu peste o sută de ani, în vremea Muzeului de Artă Naţională condus de Alexandru Tzigara-Samurcaş, care în vremea aceea era preocupat să documenteze, să cerceteze şi să păstreze fragmente de viaţă ţărănească, astfel încât ele să fie accesibile generaţiilor de după el. Instituţia a trecut prin diverse schimbări ideologice şi de regim politic, iar în 1990 a luat fiinţă Muzeul Ţăranului Român, sub conducerea pictorului Horia Bernea, şi recuperează toate aceste materiale strânse de-a lungul a mai multe decenii. În partea a doua a anilor ’90, a luat fiinţă – instituţional vorbind – Arhiva etnologică, aşa cum este ea numită oficial, sau Arhiva de imagine, aşa cum o comunicăm în spaţiul public.”
Reţelele Privirii” este un proiect al Muzeului Naţional al Ţăranului Român, realizat cu sprijinul RIZI Design, Samsung România, Gemini Solutions şi The Plot, având ca partner instituţional Reţeaua Naţională a Muzeelor din România. Cu detalii, Iris Şerban: Reţelele Privirii este prima platformă digitală participativă dedicată unei arhive muzeale din România. Pe scurt, este un proiect la care au lucrat, vreme de mai bine de un an şi jumătate, peste 25 de persoane, cercetători, IT-işti, web-designeri, programatori, pasionaţi de fotografie şi de istoria fotografiei, dar şi o groază de voluntari care, practic, ne-au ajutat să ducem acest proiect la bun sfârşit. Proiectul abia de-acum începe. Ce este, de fapt, proiectul Reţele Privirii? Este mai mult decât o bază de date, este un spaţiu virtual în care vizitatorul este invitat să se piardă. Pe de o parte, să descopere materialul de arhivă, fotografii, fragmente audio, fragmente video şi texte, iar pe de altă parte este invitat să contribuie.”
Platforma Reţelele Privirii” poate fi accesată la adresa web arhiva.muzeultaranuluiroman.ro.
