Marina Abramović, în expoziţia „Woman, All Too Woman”, la Timişoara
Celebra artistă Marina Abramović este cap de afiş în expoziţia de artă contemporană Woman, All Too Woman, de la Timişoara.
Luana Pleşea, 20.08.2018, 11:24
Celebra artistă Marina Abramović este cap de afiş în
expoziţia de artă contemporană Woman, All Too Woman, de la Timişoara.
Găzduită de Muzeul de Artă din Timişoara, expoziţia face parte din proiectul
Baroque//Urban, ajuns la a treia ediţie, al Asociaţiei META Spaţiu şi poate fi
vizitată până la data de 15 octombrie.
Peste 120 de lucrări de artă
– pictură, sculptură, fotografie, instalaţie, obiect, realizate de 35 de
artiste din Europa de Est, sunt expuse în spaţiile muzeului. Mirela
Stoeac-Vlăduţi, managerul proiectului, despre ce şi-a propus echipa proiectului
prin acest eveniment: Primul scop a fost de face
mai vizibile artistele din zona artelor vizuale…. Iar cel de-al doilea a
fost, ca şi în anii precedenţi, de a deschide mai mult apetitul oamenilor către
arta contemporană. De a-i face să vadă că nu este un domeniu de care să te
sperii, ci este un domeniu care îţi pune în faţă o oglindă în care te poţi
privi, în care te poţi descoperi şi prin care poţi să-l descoperi şi pe cel de
lângă tine. Eu cred că arta are acest rol, are rolul de a aduce în exterior
esenţa umană. Artiştii reuşesc prin excelenţă să devină vectori ai umanităţii
şi cred că acesta este scopul poate principal, pentru că coincide cu cel al
artistelor care au fost prezente în expoziţie.
Prezenţa Marinei Abramović este o confirmare a
valorii expoziţiei. Ce a convins-o pe artistă să accepte să expună în cadrul
acestui proiect aflăm tot de la Mirela Vlăduţi: Este o expoziţie de
forţă… Toată lumea care intră se aşteaptă poate la ceva mult mai uşor, nişte
peisaje, ceva mult mai decorativ, dar este foarte multă forţă. Când i-am scris,
i-am explicat cât de important este pentru noi ca ea să participe la această
expoziţie, pentru a ralia la mesajul acesta de unitate a artistelor femei din
estul Europei, pentru care nu e foarte simplu să răzbată pe piaţa de artă vest
europeană, cu problemele cu care se confruntă societatea românească în această
perioadă… Şi cred că acest context a determinat-o să accepte.
Expoziţia Woman, All Too Woman a
fost gândită ca un pacurs, care se întinde pe patru etaje. Mirela Vlăduţi: Demisolul şi parterul ar fi primele stagii ale conştiinţei, primele
momente în care conştiinţa umană se formează – un spaţiu ludic, un spaţiu în
care, prin joacă, de fapt spunem lucruri serioase, un spaţiu în care vedem care
este rolul femeii în societate – al femeii din estul Europei, în principal…
Spre exemplu, lucrările Jelenei Micic, o artistă din Serbia, care are nişte
picturi ce portretizează femei est-europene în rolul lor social în vestul
Europei – femei care cară saci de gunoi, femei care dau cu mătura, femei
supracalificate, poate, în spaţiile din care provin, dar care primesc aceste
roluri în vestul Europei. Urcăm apoi spre etajul întâi, unde este un spaţiu al
intimităţii, un spaţiu unde femeia se descoperă pe sine, unde-şi descoperă
propria senzualitate, propria sexualitate şi se raportează la propriul Eu. Aş
aminti, spre exemplu, aici, lucrările Josѐphei Blanchet, o artistă din Franţa,
care, prin propriile nuduri, ascede cumva într-o spirală de tip baroc spre
infinit, prin intermediul unor materiale care o îmbrăţişează şi care o
înfăşoară. Urcăm, apoi, spre etajul doi şi descoperim cum se poziţionează
femeia spre exterior, cum se poziţionează ea faţă de lume, iar aici intervin şi
temele sociale… Marina Abramović, prin lucrarea Balkan Baroque, unde
vorbeşte despre ororile războiului, despre fragmentarea corpului. Instalaţia
aceasta a câştigat Leul de Aur în 1997, la Bienala de la Veneţia şi este o
lucrare în care ea analizează ceea ce s-a întâmplat în fosta Iugoslavie.
Peste 500 de persoane, unele venite
din alte oraşe, inclusiv din Serbia şi Ungaria, au fost prezente pe 15 august
la Muzeul de Artă din
Timişoara, la vernisajul expoziţiei de artă contemporană Woman,
All Too Woman. Expoziţie care înseamnă şi workshopuri pentru introducerea copiilor în arta contemporană,
tururi senzoriale pentru persoanele nevăzătoare şi pentru cele cu deficienţe de
auz, performance-uri, spectacole de teatru, discuţii cu artiştii şi conferinţe
de istoria artei.