Obţinerea dreptului de şedere pe termen lung
De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European.
Florin Orban, 08.08.2014, 09:30
De la început, amintim că formalităţile pe care le vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European. Astfel, cetăţenii străini non-UE îşi pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ o serie de condiţii. Prima este aceea a unei şederi temporare continue şi legale de 5 ani înaintea depunerii cererii, apoi dovada mijloacelor de întreţinere, a asigurării sociale de sănătate şi a spaţiului de locuit. Potrivit unui act normativ al Executivului de la Bucureşti, cetăţenii străini care efectuează în România investiţii de cel puţin un milion de euro sau care au creat peste 100 de locuri de muncă îşi pot stabili domiciliul în ţara noastră fără să fi îndeplinit condiţia de şedere temporară în ţară în ultimii 5 ani. De asemenea, dreptul de şedere pe termen lung poate fi acordat posesorilor de Carte albastră a Uniunii Europene, care au avut un drept de şedere continuă pe teritoriul statelor membre ale Uniunii sau ale Spaţiului Economic European în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii.
În mod concret, persoanele care doresc să-şi stabilească domiciliul în România trebuie să depună mai multe acte la sediul Inspectoratului General pentru Imigrări, instituţie aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Mai întâi, este vorba de documentul de trecere a frontierei de stat (paşaport), în original şi în copie, apoi de copiile legalizate ale actelor de stare civilă, dacă este cazul. Sunt necesare şi actele privind deţinerea legală a spaţiului de locuit, în original şi în copie, dar şi cele doveditoare privind mijloacele de întreţinere în România. Acestea din urmă pot fi un extras de cont personal, un contract individual de muncă pentru cei angajaţi, iar cei care desfăşoară activităţi comerciale pot prezenta bilanţul anual cu profitul din activitatea realizată pe teritoriul României. De asemenea, este necesară dovada asigurării sociale de sănătate. Pentru eliberarea permisului de şedere permanentă trebuie achitate o taxă de cerere de 3 lei (70 de eurocenţi), 5 lei (puţin peste un euro) reprezentând taxa extrajudiciară de timbru, o taxă de 124 de lei şi 50 de bani (28,5 euro) reprezentând contravaloarea aprobării cererii de acordare a dreptului de şedere pe termen lung în Romania, dar şi 260 de lei (aproape 60 de euro), reprezentând contravaloarea permisului de şedere pe termen lung. Permisul de şedere pe termen lung are o valabilitate de 5 ani. Permisul are, însă, o valabilitate de 10 ani în cazul membrilor de familie ai unui cetăţean român. În acest din urmă caz, trebuie achitate doar taxa extrajudiciară de timbru de 5 lei şi contravaloarea permisului de şedere pe termen lung de 260 de lei.
Cererile pentru acordarea dreptului de şedere pe termen lung sunt soluţionate în cel mult 6 luni, iar pentru motive obiective acest termen poate fi prelungit cu încă 3 luni, cu înştiinţarea solicitantului. Răspunsul în scris din partea autorităţilor va fi primit în cel mult 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul este pozitiv, în 30 de zile de la primirea comunicării solicitanţii trebuie să depună documentele necesare eliberării permisului de şedere pe termen lung la formaţiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări la care a fost înregistrată cererea.