Morile de apă de la Rudăria, unice în Europa de Est
În sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, se află cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei.
Daniel Onea, 30.08.2022, 15:42
În sud-vestul României, în județul Caraș-Severin, se află cel mai mare parc mulinologic din sud-estul Europei. Este un parc de mori de apă inclus în patrimoniul UNESCO și restaurat la începutul anilor 2000 de Muzeul Astra din Sibiu, din fonduri europene. Dacă în perioada interbelică existau 48 de mori de apă, după al Doilea Război Mondial, mai mult de jumătate au fost distruse. Astfel, în prezent, mai există 22, toate funcționale.Acestea sunt în proprietatea câtorva familii din comună și macină făină de peste un secol.
Am aflat de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin, că fiecare moară are un nume. Așadar, vă puteți fotografia cu Îndărătnica dintre râuri, Moara din țarină, cu Popascu sau cu Moara de la tunel. Denumirile vin fie de la porecle ale familiilor din sat, fie sunt inspirate din legendele locului.
Ținutul morilor de apă este un sit foarte interesant din Valea Almăjului, din județul Caraș-Severin. Pe Valea Rudăriei, încă din 1241, a început construcția acestor mori. În 1772, au fost consemnate opt, iar în 1874, erau deja 51. Datorită inundațiilor produse de-a lungul timpului, au mai rămas 22 de mori. Morile acestea sunt construite din lemn, sunt de dimensiuni reduse și au ca scop măcinarea cerealelor recoltate de locuitorii din comuna Eftimie Murgu. Sunt încă funcționaleși macină în jur de 130-140 de kilograme de făină în 24 de ore. Localnicii au exploatat la maximum avantajele terenului, corectând aspectele dezavantajoase prin străpungeri în tunele, în stâncă, prin acumulări în spatele unor baraje. Instalarea morilor s-a făcut pe ambele maluri ale pârâului Rudăria. Numele de Rudăria provine de la ocupația locuitorilor: prelucrarea lemnului. Locuitorii acestor zone au fost secole la rând lucrători în lemn.
În Valea Almăjului, din păcate, sunt puține pensiuni. Numărul locurilor este limitat, așadar, dacă doriți să vă cazați chiar în apropierea vestitelor mori, va trebui să vă faceți rezervarea din timp. Însă merită, după cum aflăm de la Ion Voinea, din cadrul Direcției de patrimoniu a județuluiCaraș-Severin.
Valea Almăjului este o zonă extraordinară din punct de vedere turistic. Face legătura cu Cheile Nerei. Acestea sunt cele mai lungi și cele mai sălbatice chei din România, cu o lungime de 22 de km.În privința gastronomiei, fiecare localitate oferă ceva tradițional. În zona Almăjului, vi se oferă mămăligă cu brânză. Însă e o brânză de munte care se găsește numai în zona noastră. De asemenea, se prepară mâncăruri extraordinare la ceaun. Valea Almăjului se poate vizita pe tot parcursul anului. Drumurile sunt excelente la ora actuală. Se intră dinspre E70 spre localitatea Bozovici circa 70 de km, iar dinspre Anina-Oravița, pe DN57B, spre Eftimie Murgu, zona Văii Almăjului.
Nu ratați în zonă și o călătorie cu trenul, pe cea mai veche cale ferată montană de pe teritoriul României și a doua cale ferată montană de pe continentul european. Traseul este supranumit Semmeringul bănățean datorită asemănării dintre acesta și calea ferată Semmering din Austria. A fost dată în folosință în anul 1863, iar ruta are o lungime de 34 de kilometri, o diferență de nivel de 337 metri, 14 tuneluri si zece viaducte.